Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reacționează după raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România pentru 2026, subliniind absența unor regrese în justiție și accentuând necesitatea unei dezbateri echilibrate și fundamentate pe fapte.
Raportul Comisiei Europene și poziția CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat în care menționează că raportul Comisiei Europene oferă „un reper important pentru reașezarea dezbaterii publice despre justiţie pe baze factuale, echilibrate şi conforme cu realitatea instituţională”. Potrivit comunicatului, raportul nu confirmă „reprezentările profund deformate” care au dominat discursul politic și mediatic din ultimul an și nici nu susține ipoteza unei „deteriorări sistemice a funcţionării justiţiei”. De asemenea, se afirmă că cadrul legislativ adoptat în 2022 „a contribuit la îmbunătățirea independenței și funcționării sistemului judiciar”.
Critici privind procesul de reformă legislativă
CSM atrage atenția asupra faptului că raportul Comisiei Europene constată că reforma legilor justiției a fost inițiată „fără participarea tuturor părţilor interesate (stakeholders)”. Instituția precizează că nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte nu au fost implicate în grupul de lucru, iar selecția organizațiilor neguvernamentale și profesionale s-a făcut „fără criterii şi explicaţii publice”. Conform CSM, o astfel de reformă trebuie realizată „împreună cu magistratura, nu împotriva ei”.
Probleme identificate și puncte contestate de CSM
Consiliul contestă anumite informații din raport, cum ar fi acuzația că hotărârile în materie disciplinară sunt comunicat târziu, afectând astfel dreptul magistraților de a formula căi de atac. CSM afirmă că, din 2022, hotărârile se redactează și se comunică imediat, iar deciziile definitive sunt publicate anonimizat în aplicația EMAP, accesibilă tuturor judecătorilor și procurorilor.
Recomandările Comisiei Europene și apelul CSM
CSM precizează că va analiza cu deschidere recomandările privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea poliției judiciare și eficientizarea investigării infracțiunilor din sistemul judiciar. Instituția face un apel la renunțarea la „retorica stigmatizantă utilizată pentru obţinerea unui câştig electoral facil” și subliniază că „corectarea punctuală a deficienţelor este necesară”, dar transformarea acestora într-un „verdict colectiv împotriva justiţiei nu serveşte adevărului, statului de drept şi cetățeanului”.
Aceste declarații reflectă poziția CSM după analiza raportului Comisiei Europene, evidențiind atât punctele acceptate, cât și pe cele contestate referitor la starea justiției în România pentru anul 2026.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
