România are cea mai scurtă viață profesională din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat
Durata medie a vieții profesionale în România
Datele recente publicate de Eurostat indică faptul că un român muncește, în medie, doar 32,7 ani de-a lungul vieții, situând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește lungimea vieții profesionale. Media europeană este de 37,5 ani, iar în fruntea clasamentului se află Țările de Jos, cu o medie de 44 de ani, urmate de Suedia și Danemarca, cu peste 42 de ani. România ocupă această poziție pentru al patrulea an consecutiv, după cum precizează sursa TVR Info.
Diferențe între bărbați și femei
Datele evidențiază și o diferență semnificativă între sexe: bărbații din România au o viață profesională medie de 36 de ani, în timp ce femeile lucrează, în medie, doar 29,1 ani. Aceasta este cu peste șase ani sub media europeană pentru femei.
Cauze și factori explicativi
Specialiștii explică această situație prin mai mulți factori, printre care se numără participarea redusă a femeilor pe piața muncii, perioadele dedicate îngrijirii copiilor și lipsa serviciilor de sprijin în multe zone. România are, de asemenea, una dintre cele mai mici rate de ocupare din Uniunea Europeană, tinerii intră târziu pe piața muncii, există pensionări anticipate în anumite categorii profesionale, iar economia informală este încă importantă. În plus, migrația externă și problemele de sănătate contribuie la reducerea duratei vieții active.
Impact asupra economiei și forței de muncă
În ciuda faptului că durata totală a vieții profesionale este scurtă, România se confruntă cu un deficit major de forță de muncă. Angajatorii caută zeci de mii de angajați, iar economia resimte lipsa personalului calificat în sectoare precum construcțiile, transporturile, industria, sănătatea și serviciile.
O viață profesională mai scurtă are drept consecințe numărul redus de contribuabili, presiuni sporite asupra sistemului public de pensii și dificultăți crescânde pentru economie.
Perspective și recomandări
Economiștii sugerează că soluțiile nu țin doar de prelungirea vieții profesionale, ci și de intrarea mai rapidă a tinerilor pe piața muncii, creșterea ocupării în rândul femeilor, reducerea muncii la negru și investiții în sănătate și educație. Astfel, provocarea pentru România este să asigure condiții care permit oamenilor să muncească mai mult și mai bine.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.afaceri.news”
