Cristian Diaconescu: România trebuie să răspundă ferm diplomatic după incidentele cu dronele rusești
Reacția fostului ministru de Externe la incidentele provocate de drone
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a intervenit duminică seară, în exclusivitate la Digi24, pe marginea incidentelor repetate cu drone rusești în apropierea graniței României. Diaconescu a subliniat necesitatea unui răspuns ferm, nu doar prin reacția militară deja demonstrată de Armata Română, ci și printr-un demers politic și diplomatic clar. El a apreciat rolul Alianței Nord-Atlantice (NATO) în coordonarea operațiunilor de apărare, dar a afirmat că Bucureștiul ar trebui să ia în considerare sesizarea atât a NATO, cât și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Măsuri diplomatice și posibile sancțiuni
Invitat să comenteze convocarea ambasadorului rus la București, Cristian Diaconescu a precizat că reacția diplomatică depinde de concluziile autorităților privind natura incidentelor și dacă acestea sunt acte deliberate. „Sunt mai multe măsuri corespunzătoare unei situații într-adevăr excepționale. De regulă, se verifică dacă a existat o intenție deliberată ca, prin acte agresive, să fie testată capacitatea de apărare a României și solidaritatea Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic”, a declarat fostul ministru.
Diaconescu a menționat că o posibilă măsură este declararea unui ambasador drept persona non grata, o decizie care, potrivit Convenției de la Viena, nu trebuie justificată și poate atrage reciprocitate din partea statului vizat.
Aspecte militare și politice ale incidentelor
Fostul ministru a apreciat că reacția militară a funcționat corespunzător, amintind colaborarea comandamentului NATO de la Torrejón, Spania, cu forțele Române. „Alianța are capacitatea, prin radarele și sistemele de care dispune, să cunoască momentul lansării, originea și traseul unor astfel de mijloace de luptă și să informeze statele NATO. Decizia privind modul de reacție aparține însă fiecărui stat”, a explicat Diaconescu.
El a recomandat o poziție politică și diplomatică fermă, menționând că „trebuie să arătăm, pe de o parte, fermitate și, pe de altă parte, echilibru, astfel încât să nu alimentăm o escaladare pe care și-o dorește agresorul”. De asemenea, a punctat că România trebuie să sesizeze structurile NATO și OSCE pentru o poziție asumată, evitând astfel „tăcerea sau răspunsurile evazive” care pot genera preocupare în populație.
Consultarea NATO prin Articolul 4
În privința posibilității de a invoca Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa securității, Diaconescu a precizat că „decizia aparține exclusiv autorităților române”, iar NATO dispune de „informații în timp real” referitoare la incident.
Războiul hibrid și testarea capacităților României
Fostul ministru a explicat că aceste incidente nu reprezintă doar o provocare militară, ci și una specifică războiului hibrid: „Astfel de zboruri pot urmări verificarea senzorilor, a infrastructurii critice și chiar testarea reacției societății și a clasei politice.” El a adăugat că reacțiile României sunt atent monitorizate atât de aliați, cât și de potențiali adversari.
Informațiile prezentate relevă complexitatea și multiplele fațete ale incidentelor de la granița României, indicând atât măsurile militare deja luate, cât și opțiunile diplomatice aflate în analiză.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
