Debitul Dunării a devenit subiect de fake news pe rețelele sociale, generând dezbateri și neînțelegeri privind nivelul apei în diferite zone ale fluviului.
Controverse pe rețelele sociale privind nivelul Dunării
Mai mulți utilizatori au distribuit imagini din zona Cazanelor Dunării, susținând că fluviul nu ar fi scăzut, afirmând chiar: „Cazanele Dunării azi! Dunărea a secat, așa spune propaganda proeuropeană”. Alte postări au arătat secțiuni din Ungaria, interpretate eronat ca dovadă că debitul fluviului este constant. Aceste afirmații ignoră faptul că respectivele imagini surprind doar anumite segmente ale Dunării sau ale lacurilor de acumulare, care nu reflectă întreaga situație hidrologică.
În plus, întrebări au fost ridicate privind impactul asupra țărilor riverane, precum Bulgaria și Serbia, care au înregistrat reducerea debitului Dunării. În Bulgaria, scăderea nivelului apei depășește un metru, afectând traficul fluvial și producția din hidrocentrale, iar în Serbia, combinatul de la Porțile de Fier își reduce activitatea.
Explicațiile Administrației Naționale Apele Române
Într-o intervenție la Digi24, Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române, a clarificat situația: „Ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier”, subliniind că hidrocentrala de la Porțile de Fier funcționează conform unui regim natural al Dunării, stabilit prin convenția cu Serbia.
Referitor la operațiunea de detonare a stâncii Pârjoaia, aceasta a explicat că intervenția a vizat creșterea debitului Dunării către centrala nucleară de la Cernavodă. „Efectele detonării stâncii se văd deja, în sensul în care s-a reușit o stabilizare a debitelor”, iar operațiunea vizează prevenirea scăderii acum estimate la 16 cm până vineri.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a menționat că debitul Dunării este influențat de un regim deficitar de precipitații la nivelul întregii țări și al bazinului hidrografic al fluviului, iar recentele cantități de precipitații torențiale nu au fost suficiente pentru refacerea debitului normal pe afluenții Dunării.
Niveluri diferite în diverse porțiuni ale fluviului
În explicații suplimentare, Ana-Maria Agiu a precizat că prezența apei în lacul de acumulare de la Porțile de Fier sau pe canalul Sulina nu contrazice reducerea debitului Dunării mai jos pe cursul fluviului: „Canalul Sulina este dincolo de Cernavodă. Nu putem să comparăm o situație cu cealaltă”.
Ea a mai explicat că aceste acumulări au rol hidroenergetic, nu de atenuare a viiturilor sau de reglare a debitului. Prin urmare, „nu putem să discutăm despre o reținere suplimentară a debitelor Dunării în aceste acumulări”.
În concluzie, scăderea debitului Dunării este consecință a unor fenomene naturale şi este susținută de date tehnice și monitorizare hidrologică, în timp ce circulația unor imagini parțiale pe rețele sociale a generat confuzii asupra realității.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
