CEDO critică instanța supremă și CCR în cazul restanțelor salariale ale magistraților, cerând o analiză detaliată a deciziei
Reacția președintei ÎCCJ, Lia Savonea
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) trebuie analizată „cu toate argumentele și nuanțele”. După ce Curtea de la Strasbourg a criticat modul în care instanța supremă și Curtea Constituțională a României (CCR) au gestionat plata restanțelor salariale ale magistraților, Lia Savonea a afirmat că a „luat act” de hotărâre și a analizat-o atent.
Președinta ÎCCJ a subliniat că decizia CEDO „reconfirmă o serie de principii fundamentale, între care caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, respectarea separației puterilor în stat și posibilitatea eșalonării executării obligațiilor financiare, în anumite condiții”. Ea a adăugat că „mecanismul eșalonării a fost respectat de sistemul judiciar, fără ca aceasta să însemne renunțarea la drepturile recunoscute prin hotărâri definitive” și a atras atenția că „decizia trebuie analizată în integralitatea sa, cu toate argumentele și nuanțele reținute de Curte, evitând interpretările selective sau concluziile pripite”.
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului
În hotărârea sa, CEDO a respins plângerile formulate de cinci magistrați români care solicitau plata restanțelor salariale. Cei cinci judecători revendicau aproape 300.000 de euro, obținuți prin hotărâri judecătorești, și reclamau că statul român le-ar fi încălcat dreptul la proprietate, prin întârzierea plăților, precum și dreptul la un proces echitabil, invocând suspendarea unor eventuale demersuri în justiție pe durata eșalonărilor.
Curtea a precizat că nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților în politici bugetare și a menționat că „deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic privind remunerația judecătorilor”. Totodată, CEDO a evidențiat riscul unui conflict de interese când magistrații au judecat numeroase litigii ce au condus la generalizarea acordării sporurilor salariale în sistemul judiciar.
CEDO a mai apreciat că amânarea plății restanțelor până în 2025, decizie adoptată de guvern, este justificată „într-un context economic dificil” și reflectă „o revizuire periodică a situației țării pentru a lua măsurile cele mai adecvate”.
Placarea acestei decizii a avut loc la o săptămână după ce ÎCCJ a stabilit definitiv că Guvernul trebuie să plătească restanțele salariale către magistrați, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, în termen de 10 zile.
