Deceniul pierdut al sistemului energetic românesc: întârzieri și blocaje majore în proiecte strategice
Marea Neagră și gazul blocat: Epopeea Neptun Deep
Descoperit în 2012, zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai important proiect energetic național, cu rezerve estimate la 100 miliarde mc de gaze. Exploatarea a fost amânată peste cinci ani din cauza Legii Offshore adoptate în 2018, care includea taxe punitive și clauze restrictive. Acest fapt a condus la retragerea companiei americane ExxonMobil, care și-a vândut participația către Romgaz. Modificările legislative și luarea Deciziei Finale de Investiție în 2023 au readus proiectul pe drumul său, cu o producție comercială estimată pentru 2027.
Iernut și Tarnița: șantiere eterne și studii prăfuite
Construcția centralei pe gaze de la Iernut (430 MW), începută în 2016 de Romgaz, trebuia terminată în 2020, însă a fost amânată continuu din cauza disputelor financiare și insolvenței constructorilor (Asocierea Duro Felguera – Romelectro). Finalizarea este acum prevăzută pentru sfârșitul anului 2026. În același timp, proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești a fost abandonat și reluat repetat, fără a se lua o decizie fermă de investiție. Alte hidrocentrale începute înainte de 1989, precum Răstolița sau Bumbești-Jiu, au rămas blocate din cauza litigilor de mediu.
Cernavodă și reorientarea geopolitică
Extinderea centralei nucleare Cernavodă, cu Unitățile 3 și 4, a pierdut aproape un deceniu în negocieri cu compania chineză CGN, inițiate în timpul mandatului premierului Victor Ponta. Parteneriatul a fost anulat oficial în 2020, iar proiectul a fost reorientat spre o alianță strategică cu SUA și parteneri occidentali, cu un decalaj dificil de recuperat.
Rețelele de transport și stocarea: marea vulnerabilitate a sistemului
Infrastructura de transport de energie gestionată de Transelectrica și operatorii de distribuție a rămas la nivelul anilor 2000, limitând preluarea noilor capacități regenerabile. Lipsa capacităților de stocare, precum baterii sau hidrocentrale cu pompaj, transformă surplusurile de energie verde în dezechilibre structurale, cu deficit în orele de vârf.
Impactul asupra cetățenilor și economiei
Consecința acestor întârzieri a fost transformarea României din exportator net în importator net de energie în perioade critice, cu prețuri mari pe piața spot și costuri ridicate suportate de bugetul de stat, populație și industrie. Lipsa continuității strategice și schimbările frecvente de guvern au condus la reluarea constantă a studiilor și anularea proiectelor inițiate anterior.
Vara lui 2026: nota de plată
Pe fondul secetei prelungite și scăderii debitului Dunării, în iulie 2026 a fost declanșată stare de alertă în sectorul energetic. Un reactor de la Cernavodă a fost oprit, iar sistemul riscă pierderea a aproape 1.300 MW, aproximativ 20% din producția națională de electricitate. România a solicitat sprijin energetic de urgență din partea Ucrainei. Capacitățile menite să atenueze acest șoc, precum Iernut sau stocarea prin pompaj, sunt încă blocate, iar Ministerul Energiei este condus interimar de premierul Ilie Bolojan de peste trei luni.
Aceste fapte relevă un sistem energetic afectat de decenii de întârzieri și incoerențe strategice, cu proiecte majore întârziate și o infrastructură de transport insuficient dezvoltată.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „economedia.ro”
