Specula de la pompă? România, campioana scumpirii motorinei, deși are petrol și rafinării
România a înregistrat o creștere rapidă și semnificativă a prețului motorinei, după o scurtă întrerupere a exporturilor de petrol din Kazahstan. În ciuda reluării livrărilor și a revenirii cotațiilor petrolului Brent la niveluri mai scăzute, prețurile la pompă nu au scăzut, situație care a generat controversă în piața autohtonă a carburanților.
Evoluția prețurilor la motorină în România
Luni, 1 august, prețul motorinei standard în București varia între 10,57 și 10,83 lei pe litru, cele mai mici prețuri fiind oferite de Petrom și Socar. Marți, trendul ascendent a continuat, cu prețuri ce au atins 10,98 lei pe litru la unele stații. Această majorare vine după ce Kazahstanul a anunțat, pe 22 iulie, oprirea exporturilor de petrol către România, oprire care a durat doar cinci zile.
Cotația petrolului Brent a avut o evoluție volatilă: de la 94,07 dolari pe baril pe 22 iulie, a urcat la peste 100 de dolari, pentru ca apoi să revină la 83,76 dolari pe 3 august. Cu toate acestea, scumpirile la pompă nu au fost corelate cu această scădere rapidă a cotației.
Discuții despre mecanismul pieței și speculații
Expertul în energie Silviu Gresoi a explicat că „piața reacționează mult mai rapid când există motive de scumpire decât atunci când există motive de ieftinire”, menționând că „invocarea Kazahstanului explică doar parțial situația”. De asemenea, a evidențiat că „piața petrolului este globală, iar România își asigură aprovizionarea din mai multe surse”.
România, campioana europeană a creșterii prețului motorinei
Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, România a înregistrat o creștere de 7,5% a prețului mediu al motorinei în șapte zile, poziționându-se peste state precum Croația, Spania sau Polonia. Deși dispune de producție internă de țiței și rafinării proprii, România are prețuri comparabile cu cele ale unor țări puternic dependente de importuri.
Chisăliță afirmă: „România are țiței românesc, rafinării românești și totuși prețuri ca și cum totul ar veni din import”. Spune și că „dacă toate statele europene cumpără produse petroliere de pe aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte țări?”
Factorii care influențează prețul și reacțiile pieței
Companiile petroliere susțin că prețul actual reflectă costul de înlocuire al motorinei, ceea ce înseamnă că este calculat după prețurile curente, nu după cele istorice ale achizițiilor. Totuși, specialiștii semnalează o asimetrie în piață: scumpirile sunt aplicate rapid, în timp ce ieftinirile au o întârziere.
Conform Asociației Energia Inteligentă, prețul motorinei ar fi trebuit să fie în jur de 10,20 lei pe litru, cu circa 45 de bani mai mic față de nivelul actual. Această diferență este atribuită mai multor factori, printre care anticiparea unor modificări fiscale sau menținerea prețurilor avantajoase pentru companii.
Impactul asupra statului și economiei
Prețurile ridicate aduc venituri fiscale mai mari prin TVA și accize. Potrivit Asociației Energia Inteligentă, diferența de 45 de bani pe litru poate genera un plus de aproximativ 7,8 bani TVA pentru fiecare litru vândut, ceea ce presupune venituri suplimentare de aproape 186 milioane de lei lunar la consumul curent.
Pe de altă parte, costurile mai mari cu motorina afectează transportatorii și pot conduce la scumpiri în lanț, afectând inflația și competitivitatea firmelor românești.
Reacția transportatorilor și măsurile legislative
Federatia Operatorilor Români de Transport (FORT) a solicitat Guvernului și Consiliului Concurenței să verifice formarea prețurilor la carburanți, acuzând existența unor marje nejustificate. „Cât timp vom mai accepta această situație? Transportatorii spun, la unison: Ajunge! Deja este mult prea mult”, transmit reprezentanții FORT.
Parlamentul a adoptat recent un mecanism care permite reducerea temporară a accizei la motorină în situații de criză. Deocamdată, această măsură nu poate fi aplicată, deoarece nu s-au îndeplinit condițiile legale, cum ar fi o creștere de cel puțin 20% a cotației petrolului Brent.
Astfel, piața carburanților din România rămâne într-un context tensionat, cu prețuri la motorină care au crescut rapid, fără o scădere proporțională după revenirea cotațiilor internaționale, iar diverși actori cer măsuri pentru mai multă transparență și control.
