Criza energetică din România: Provocările producției hidro și soluțiile pentru reducerea consumului
Situația producției hidro și impactul deficitului de apă
În ultimele zile, discuțiile publice s-au concentrat pe centrală nucleară de la Cernavodă și capacitatea acesteia de 700 MW, care acoperă 10% din consumul național într-o seară de vară. Cu toate acestea, un aspect mai puțin dezbătut este impactul lipsei apei asupra producției de energie hidro din România.
Compania Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară cu o capacitate instalată de peste 6.400 MW, a înregistrat în 2023 cea mai mică producție hidro din istoria recentă. Producția energetica a scăzut cu aproximativ 15%, iar în 2024 aceasta a fost redusă cu 22%, ca urmare a hidraulicitații scăzute. Debitul extrem de redus al Dunării a redus la jumătate producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier (cu o putere instalată de peste 1.400 MW pe partea românească), iar în partea sârbă capacitatea a ajuns la doar 20%, conform datelor furnizate de Radio România.
„Deficitul de energie nu este cauzat de lipsa unui reactor”
Expertul în politici energetice Corina Murafa a atras atenția că principala cauză a deficitului de energie de aproape 3.000 MW este producția redusă a hidrocentralelor, ca urmare a lipsei apei. Aceasta evidențiază faptul că, deși Hidroelectrica are o capacitate de peste 6.400 MW, în prezent nu poate furniza mai mult de 1.200–1.500 MW pe zi.
Pentru acoperirea deficitului se apelează la importuri, însă acestea sunt limitate tehnic la 3.300 MW și afectate de crizele energetice din Bulgaria, Serbia sau Ungaria.
Criză asimetrică: excedente ziua și deficit seara
Potrivit datelor Transelectrica, România exportă cantități semnificative de energie în timpul zilei, când producția fotovoltaică este maximă, însă în timpul serii consumul crește peste 7.000 MW, generând deficit. Corina Murafa explică faptul că „nu avem încă suficiente baterii pentru a muta această energie în orele de seară”, iar „stocarea comercială acoperă chiar și 7% din consumul din anumite intervale”, ceea ce indică o „criză asimetrică”.
Birocrație și întârzieri în utilizarea noilor capacități
În contextul crizei energetice, peste 500 MW de capacități noi în domeniul fotovoltaic și stocare așteaptă licențele de operare comercială din partea ANRE. Șeful ANRE, George Niculescu, susține că autoritatea încearcă să reducă birocrația prin certificatele provizorii, însă experții în energie, precum Răzvan Nicolescu, contestă eficiența acestui demers.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a solicitat accelerarea procedurilor pentru punerea în funcțiune a noilor capacități.
Proiectul de contorizare inteligentă și economia de energie
Critici au fost adresate ANRE și pentru întârzierea implementării contorizării inteligente, care ar fi permis facturarea diferențiată a energiei și reducerea consumului în orele de vârf. Proiectul guvernamental de 100 de milioane de euro prevede instalarea a 800.000 de contoare inteligente în următorii ani.
În ceea ce privește reducerea consumului, premierul Ilie Bolojan a menționat că marii consumatori industriali, precum producătorii auto Dacia și Ford, și-au oprit temporar producția pentru a contribui la echilibrarea consumului în orele serii. Guvernul pregătește un act normativ pentru reglarea consumului industrial în situații critice, bazat pe prevederile Legii energiei nr. 123/2012.
România se confruntă astfel cu o serie de provocări legate de resursele hidro, infrastructura pentru stocarea energiei și birocrația administrativă, factori care influențează disponibilitatea energiei în perioadele de consum crescut. Măsurile luate la nivel guvernamental și prin reglementări urmăresc eficientizarea utilizării capacităților existente și creșterea flexibilității sistemului energetic.
