Criza energetică de la Cernavodă scoate în evidență lipsa unei strategii coerente în Sistemul Energetic Național
Contextul crizei energetice
Debitul Dunării a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, apropiindu-se de valori similare cu cele din perioadele de secetă severă din 1985 și 2003. În această situație, Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost oprit, iar funcționarea Reactorului 2 este condiționată de evoluția nivelului fluviului în următoarele zile. Pentru a asigura alimentarea cu apă a centralei, autoritățile au aplicat măsuri excepționale, inclusiv o detonare controlată a stâncii Pârjoaia și scufundarea unor barje în brațul Bala pentru a canaliza mai multă apă.
Probleme majore în gestionarea Sistemului Energetic Național
Într-un interviu acordat publicației Adevărul, deputata Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a subliniat că „mare problemă a Sistemului Energetic Național o reprezintă în acest moment lipsa unei strategii coerente de sincronizare între închiderea capacităților convenționale și punerea în funcțiune a unor noi surse de producție și stocare”.
Parlamentara a punctat că energia regenerabilă instalată nu poate substitui integral centralele convenționale dispecerizabile, esențiale pentru stabilitatea sistemului, întrucât regenerabilele sunt intermitente și nu pot asigura necesarul în orele de vârf. Astfel, România a închis în ultimii ani capacități pe cărbune fără a asigura punerea în funcțiune a unor alternative suficiente.
Sincronizarea capacităților și întârzieri în investiții
Prună a evidențiat întârzierile în finalizarea centralei pe gaze de la Iernut (430 MW), care trebuia să fie operațională încă din 2019-2020, dar și a proiectului de la Mintia (1.700 MW), cu o intrare în producție așteptată spre finele acestui an sau începutul următorului. De asemenea, a menționat probleme legate de proiectele de la Turceni și Ișalnița, ce nu au înregistrat niciun progres concret.
Ea a precizat: „Tranziția trebuie făcută responsabil, inteligent și fără să pui în pericol funcționarea sistemului energetic. Nu poți scoate din sistem capacități care asigură stabilitatea fără să pui ceva similar în loc.”
Necesitatea menținerii capacităților pe cărbune
În contextul discuțiilor parlamentare privind amânarea închiderii grupurilor pe cărbune, deputata USR a susținut că „dacă ne uităm la situația actuală, sigur că trebuie să luăm măsuri de siguranță” și a insistat asupra necesității dialogului cu Comisia Europeană pentru adaptarea planurilor la realitățile excepționale, cum este seceta.
Măsuri viitoare și stocarea energiei
Cristina Prună a subliniat că România are nevoie de sporirea capacităților de stocare — în prezent circa 1,7 GWh, aproximativ 20 de minute de funcționare — și a remarcat inițiativa legislativă pe care a propus-o pentru stimularea investițiilor în stocare, idee preluată ulterior în ordonanță de urgență.
În plus, a indicat ca vitală exploatarea gazelor din Marea Neagră pentru alimentarea centralelor pe gaze din sistem și a propus valorificarea superioară a resurselor, dezvoltând industria petrochimică și producția de îngrășăminte.
Criza energetică actuală evidențiază dificultățile de sincronizare ale Sistemului Energetic Național, cu întârzieri consistente în investiții și necesitatea menținerii unui mix diversificat care să asigure stabilitatea și funcționarea continuă a sistemului.
