Înalta Curte de Casație și Justiție amână decizia definitivă în procesul privind plata restanțelor salariale ale magistraților
Procesul cu Guvernul pentru plata drepturilor salariale restante
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru data de 20 august pronunțarea unei decizii definitive în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor pe tema plății drepturilor salariale restante ale magistraților. În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite aceste sume, inclusiv prin rectificare bugetară, cuantumul restantelor fiind estimat la aproximativ 5 miliarde de lei.
Hotărârea Curții de Apel, pronunțată pe 5 mai, impune Guvernului și Ministerului Finanțelor să plătească drepturile salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești definitive. Executivul are obligația de a pune în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia, riscul neachitării fiind penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie.
Argumentele ÎCCJ și solicitările Guvernului
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, se arată că neexecutarea hotărârilor în ultimii zece ani încalcă dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii. Totodată, instanța reclamă că refuzul Guvernului afectează principii fundamentale, precum separația puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.
În timpul procesului, Guvernul a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind prevederile Legii contenciosului administrativ. Executivul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la o decizie europeană.
Conflict constituțional între Guvern și ÎCCJ
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Motivul sesizării este „pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”.
Bolojan a explicat: „Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”. Premierul a amintit că „elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului”.
Contextul financiar al restanțelor salariale
Restanțele apar în urma majorărilor salariale aplicate retroactiv, stabilite în 2023 de ÎCCJ și Parchetul General, care au crescut salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la hotărâri anterioare, începând din 2018. În proiectul de buget pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru plata acestor drepturi.
Ulterior, Executivul a decis amânarea unei părți a acestor plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Procesul rămâne deschis, cu o decizie definitivă a ÎCCJ așteptată în data de 20 august, în continuare fiind în curs dezbaterile legale și sesizările instituționale privind drepturile salariale ale magistraților și competențele instituțiilor statului.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
