România rămâne fără energie nucleară după oprirea reactorului 2 de la Cernavodă
România a rămas astăzi fără producție nucleară, ca urmare a opririi controlate a reactorului 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Aceasta urmează opririi unităţii 1, decisă la sfârșitul lunii iulie din cauza debitului scăzut al Dunării.
Impactul opririi reactoarelor
Capacitatea instalată și contribuția în sistem
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă au fiecare o putere instalată de 700 MW, reprezentând împreună aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României. Oprirea lor simultană înseamnă o reducere semnificativă a cantității de energie disponibilă în sistem.
Sursele alternative de energie
Ministerul Energiei a anunțat că deficitul astfel creat va fi acoperit prin surse alternative și importuri. Sistemul se va baza pe producția de energie eoliană, centralele pe cărbune și achizițiile de pe piața regională. Un comunicat al ministerului punctează că „pentru următoarele 7 zile, prognoza indică şi un aport al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de 525 MW, un maxim de 1.560 MW şi un minim de 100 MW”.
De asemenea, o parte din necesar va fi asigurată de Grupul energetic Rovinari 4, cu o putere instalată de 330 MW, aflată în rezervă, și de producția Hidroelectrica, care poate furniza cel puțin 300 MW, în limita apei disponibile.
Evoluția situației și prognozele
În privința duratei opririi, directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat: „În momentul de față, prognoza pe 10 zile ne arată o scădere continuă a nivelului Dunării, deci cel puțin pentru 10 zile nu vedem o repornire de unitate nucleară”. Totodată, acesta a precizat că „nu vorbim de blackout sau de criză… Avem alți producători. Avem surse din import”.
Ministerul Energiei adaugă că măsurile vor fi adaptate în funcție de evoluția debitului Dunării, a producției și a consumului, pe baza prognozelor hidrologice și meteorologice.
Posibil impact asupra prețurilor la energie
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a menționat că o oprire prelungită a centralei ar putea influența facturile la energie electrică. El a explicat că marii consumatori, care operează pe piața zilei următoare, vor resimți impactul în momentul în care va fi necesară înlocuirea energiei nucleare cu achiziții de pe piața regională.
Cristian Bușoi a afirmat că „dacă vorbim doar de 10 zile, efectul în facturile din toamnă va fi unul mic. Dacă vorbim de o perioadă mai lungă, sigur că lucrurile pot arăta puţin mai rău atât în ceea ce priveşte competitivitatea economică, cât şi anumite efecte în facturile consumatorilor”. Lucrările de dragare și de decolmatare a albiei Dunării continuă pentru a permite repornirea reactorului cât mai curând posibil.
Consumul și producția actuală de energie
Potrivit datelor oferite de Transelectrica, la ora 19:15 miercuri seara, România înregistra un consum de energie de 6.662 MW și o producție de 5.908 MW. Sistemul are o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW pentru a menține echilibrul energetic.
Aceste informații reflectă situația curentă a sistemului energetic național, ce se adaptează condițiilor hidrologice și cererii de consum.
