România, expusă tacticilor războiului hibrid rus, conform unui raport al Congresului SUA
Raportul „Războiul hibrid al Rusiei în Europa: Considerații pentru Congres”, întocmit de Congressional Research Service (CRS) și prezentat la 11 august congresmenilor americani, analizează modul în care Rusia desfășoară o campanie coordonată de activități ostile în Europa, cu un impact semnificativ asupra României. Poziția geostrategică a țării, la frontiera cu Ucraina și pe flancul estic al NATO, o face direct vulnerabilă la tactici complexe și variate.
Războiul hibrid și manifestările sale în România
Spațiul aerian sub asediu: incursiuni și căderi de drone
Raportul evidențiază numeroasele încălcări ale spațiului aerian românesc de către drone rusești, începând din 2022. Ministerul român al Apărării a atribuit Rusiei peste 100 de atacuri asupra unor obiective din apropierea frontierei cu Ucraina și 29 de incursiuni neautorizate ale dronelor peste teritoriul României. În mai 2026, o dronă GERAN-2 s-a prăbușit peste o clădire din Galați, rănind două persoane. Raportul remarcă că postări coordonate pe rețelele sociale pareau să urmărească „stârnirea fricii în rândul populației și alimentarea îndoielilor cu privire la informațiile oficiale despre incident”. În iulie 2026, avioane de luptă F-16 românești au doborât drone de origine rusă, iar autoritățile au reacționat prin convocarea ambasadorului Rusiei și expulzarea unui diplomat rus.
Bruiajul GPS în Marea Neagră
Conform raportului, autoritățile din România și Bulgaria au semnalat o creștere a interferențelor asupra semnalelor GPS în Marea Neagră. În 2023, șeful de atunci al Statului Major al Apărării declara că Rusia bruiază „activ și constant” comunicațiile GPS în apele teritoriale ale României.
Dezvăluirea unor comploturi de sabotaj
În 2025, serviciile de informații române au dejucat o operațiune vizând infrastructura critică, legând cazul de „o rețea extinsă de sabotori” controlată de serviciile secrete ruse. Un dosar penal relatează implicarea a doi cetățeni ucraineni suspectați că ar fi fost recrutați și coordonați de aceste servicii pentru a ataca sediul companiei ucrainene de curierat Nova Poshta din București.
Impactul asupra securității și societății
Un studiu din 2024, citat în raport, califică România drept „o țintă principală pentru campaniile rusești de război politic”. Scopurile rusești includ „crearea unui climat de incertitudine și anxietate”, fragmentarea coeziunii sociale și eroziunea încrederii în NATO și UE, plus slăbirea sprijinului pentru Ucraina. Interferența în procesul electoral românesc prin manipulare și atacuri cibernetice este de asemenea menționată.
Atacuri cibernetice masive
Raportul semnalează valuri zilnice de atacuri de tip DDoS împotriva infrastructurii critice și instituțiilor românești. Ministrul Apărării din martie 2026 a raportat peste 10.000 de atacuri zilnice atribuite grupărilor pro-ruse.
Răspunsul legislativ american și politicile de contracarare
Legea privind autorizarea apărării naționale pentru 2026 extinde obligațiile de raportare despre activitățile Rusiei și înființează în cadrul Departamentului de Stat un Countering Russian Influence Fund Unit (CRIF Unit). Această unitate supraveghează implementarea programelor de combatere a influenței ruse în Europa și Eurasia. Raportul mai notează că, între 2016 și începutul lui 2025, au fost expulzați peste 100 de diplomați și agenți ruși suspectați. Perspectivele Congresului includ utilizarea combinată a mijloacelor de informații, contrainformații, sancțiuni, diplomație și capacități militare.
Raportul CRS realizat de analiștii Andrew S. Bowen, Derek E. Mix, Sarah E. Garding și Catherine A. Theohary oferă o analiză detaliată a amenințărilor hibride rusești și a implicării României pe fondul conflictului extins în regiune.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
