„Oamenii fac pur și simplu un pas în spate”. De ce nu ies românii în stradă, deși sunt tot mai dezamăgiți de stat
Scăderea amplitudinii protestelor în România
În ultima perioadă, amploarea protestelor din România a înregistrat o scădere semnificativă față de mobilizările masive din trecut. Dacă acum aproximativ șase ani, la protestele împotriva Ordonanței 13, s-au strâns peste 600.000 de oameni, iar după incendiul din Colectiv ieșeau în stradă zeci de mii, în prezent manifestațiile adună doar câteva mii sau zeci de participanți. Săptămâna trecută, după ce Nicușor Dan a apărat șeful SPP, Lucian Pahonțu, doar câteva zeci de persoane au ieșit în stradă.
Motive sociologice pentru retragerea din proteste
Sociologul Antonio Amuza explică pentru „Adevărul” că această diminuare a participării la manifestații are multiple cauze. Printre acestea se numără scăderea încrederii cetățenilor în clasa politică și instituțiile statului.
„Oamenii sunt tot mai dezamăgiți de clasa politică în ansamblul ei… Faptul că vedem în barometrele sociologice această constantă în ultimii ani poate fi o explicație pentru care oamenii nu simt cu adevărat că vocea lor poate să conteze” – afirmă Amuza.
În acest context, reacția majorității este retragerea din spațiul civico-politic, într-un fenomen de dezangajare civică. Amuza vorbește despre o formă de anomie socială, „oamenii fac pur și simplu un pas lateral, un pas în spate, în tot ce înseamnă implicare civică”.
Impactul creșterii nivelului de trai
În paralel, nivelul de trai al românilor a crescut în ultimii ani, ceea ce, potrivit sociologului, reduce motivația pentru protesta socială:
„Românii o duc mai bine decât acum șase, șapte, opt ani. E posibil ca lucrul acesta să influențeze și starea de apatie din societate… Atunci când situația personală este stabilă, interesul pentru schimbarea sistemului poate scădea” – explică Antonio Amuza.
Această situație îi determină pe cetățeni să pună mai mult accent pe resursele personale și mai puțin pe intervenția statului, ceea ce face ca instituțiile publice să fie tot mai puțin relevante în ochii lor.
Liderii politici și mobilizarea socială
Analiza relevă și o criză de leadership politic.
„Leadership-ul politic înseamnă, printre altele, să poți să strângi toate ideile într-o singură direcție… Oferta politică din România a eșuat grav în acest sens” – spune Amuza, evidențiind absența unui lider care să coaguleze în jurul său nemulțumirile diverselor grupuri sociale.
Această lipsă de lideri capabili să mobilizeze populația și modul nepotrivit în care partidele politice își aleg conducătorii sunt considerate cauze majore ale distanțării dintre cetățeni și politică.
În concluzie, potrivit datelor și analizei sociologice, scăderea participării la proteste reflectă atât o dezamăgire profundă în instituțiile statului și clasa politică, cât și o modificare a priorităților personale a cetățenilor, în contextul unei vieți materiale mai bune și al absenței unor lideri politici capabili să genereze mobilizarea.
