CNSU a aprobat un set de măsuri pentru asigurarea funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă în condiții de siguranță
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat un plan etapizat menit să susțină procesul tehnologic al Centralei Nucleare Cernavodă, după ce fluviul Dunărea a atins niveluri minime istorice, afectând debitul necesar răcirii reactoarelor. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial și comunicată de Guvern.
Măsurile aprobate de CNSU
Formarea unui zid din barje și nave pe o lungime de 600 de metri
Planul este structurat în trei etape, activate în funcție de nivelul apei. Prima etapă prevede amplasarea de barje și nave încărcate într-un aliniament de circa 600 metri, în zona confluenței dintre brațul Dunărea Veche și intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră. Scopul este de a îngusta secțiunea de curgere și de a direcționa mai multă apă spre canal și priza centralei.
Guvernul precizează: „Hotărârea CNSU prevede realizarea unui sistem de intervenţie temporar, modular, etapizat şi reversibil. Acesta va fi implementat în zona confluenţei de la Cernavodă a braţului Dunărea Veche cu intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, în vederea asigurării resursei de apă necesare pentru centrală.”
A doua etapă: închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje
Dacă nivelul apei continuă să scadă, se va realiza o închidere pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, utilizând pontoane și hidrobaraje în zona canalului de racord. Varianta de rezervă constă în amenajarea unui baraj provizoriu din piatră.
Conform comunicatului Guvernului: „În a doua etapă se va realiza o închidere modulară cu pontoane şi hidrobaraje pe o secţiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei. Ca variantă de rezervă, acest sistem poate fi înlocuit cu un baraj temporar realizat din piatră.”
Intervenția cu pompe de mare capacitate
În caz de incapacitate a sistemelor anterioare de a asigura debitul minim, Administrația Națională Apele Române și Nuclearelectrica vor utiliza pompe de mare capacitate pentru alimentarea suplimentară a sistemului de răcire.
Finanțarea lucrărilor derulate de Apele Române va proveni din suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, în timp ce celelalte instituții implicate își vor acoperi cheltuielile din fonduri proprii. Măsurile tehnice rămân active pe întreaga durată a debitului scăzut al Dunării.
Contextul crizei hidrologice la Cernavodă
Seceta severă din 2026 a redus debitul Dunării pe tronsonul românesc la valori record, între 1.500 și 1.800 metri cubi pe secundă, comparativ cu media multianuală de peste 3.900 mc/s. La stația hidrometrică Cernavodă, nivelul apei a scăzut până la cote negative de sub -250 cm, periclitând funcționarea siguranței centralei.
Pentru a evita deteriorarea echipamentelor și a menține standardele de securitate, Nuclearelectrica a oprit complet Unitatea 2 pe 13 august 2026, ceea ce a dus la un deficit în Sistemul Energetic Național.
Măsuri anterioare și coordonare interinstituțională
De la începutul secetei, Administrația Națională Apele Române a intervenit cu dragaje și amplasare de barje. Ulterior, Guvernul a înființat Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă, care coordonează lucrări hidrotehnice complexe, dragări, amenajare de epiuri și baraje gonflabile.
Astfel, autoritățile continuă să implementeze măsuri tehnice și organizatorice pentru a asigura resursa de apă necesară funcționării Centralei Nucleare Cernavodă pe durata episoadelor hidrologice extreme.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
