La Curtea de Apel București începe procesul dintre CNSAS și Gheorghe Nețoiu privind calitatea de lucrător al Securității
Pe 10 septembrie 2026, Curtea de Apel București a demarat procesul între Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Gheorghe Nețoiu, fost acționar la cluburile Dinamo, U Craiova, Rocar și Voluntari. Obiectul contestației îl reprezintă constatarea calității acestuia drept lucrător al Securității. Documentele relevante, inclusiv Fișa de Cadre a lui Nețoiu, aflată în arhiva CNSAS, au fost aduse în atenția publicului pentru prima dată.
Biografia profesională a lui Gheorghe Nețoiu în documentele CNSAS
Cariera în Securitate și activitatea sa declarată
Potrivit Fișei de Cadre obținută oficial de redacție, Gheorghe Nețoiu a activat ca ofițer de filaj între 1985 și 1989, fiind repartizat la Securitatea Municipiului București (SMB) și ulterior intrând în unitatea UM 0215 („Doi și-un sfert”), care proteja cadrele Ministerului de Interne post-revoluție. Nețoiu a declarat: „Am fost ofițer la filaj și investigații. După aceea am fost la 510… Asiguram securitatea președintelui și familiei în București (…)” (interviu Kanal D, octombrie 2025).
Etapele profesionale, salariile și calificativele
Născut pe 1 august 1959 în Poiana Mare, Dolj, Nețoiu a lucrat anterior ca lăcătuș mecanic, apoi a absolvit Școala Militară, specializarea filaj-investigații, în 1985. Solda sa a crescut de la 1.925 lei în 1985 la 2.630 lei în 1989, iar calificativele din ultimii ani comunismului sunt „Bine” (1987, 1988) și „Foarte bine” (1989). Partea din dosar legată de anii post-1989 este anonimizată de CNSAS.
Legătura cu Nadia Comăneci și ancheta după fuga acesteia
Nețoiu a afirmat că a fost „singurul om care știa că Nadia va fugi din țară” și că a fost anchetat în 1989 după această evadare. Totodată, el figurează drept naș la botezul fiului Nadiei Comăneci, Paul Dylan. CNSAS a anonimizat în fișă anumite sancțiuni, posibile legate de acest episod.
Investigațiile CNSAS și contextul juridic
Evoluția verificărilor și dosarele anterioare
În 2009, CNSAS a emis o adeverință care nu a constatat calitatea de lucrător sau colaborator al Securității în cazul lui Nețoiu, menționând lipsa documentelor relevante transmise de SRI la acel moment. Între timp, dosarul de la Curtea de Apel vizează exclusiv stabilirea calității de lucrător al Securității, pe baza unor noi documente arhicecturale recent descoperite.
Răspunsurile CNSAS privind demersul juridic
Consiliul explică că „nota de constatare” pe care se bazează acțiunea este un document intern, nepublic și „nu este producător de efecte juridice prin el însuși”. Acțiunea în instanță a fost declanșată în urma identificării „noi materiale arhivistice” în contextul campaniei electorale din 2025.
Activitatea politică și condamnarea în Dosarul Transferurilor
În 2012, Nețoiu a fost ales deputat pe listele PP-DD, dar a fost condamnat în 2014 la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani în „Dosarul Transferurilor”, executând doar un an și 9 luni. Acțiunea penală fusese declanșată în urma unor tranzacții financiare legate de transferul jucătorului Dan Alexa de la Dinamo la Beijing Guoan.
Relația cu Mircea Dinescu și implicarea în fotbal
Relația cu poetul și disidentul Mircea Dinescu a fost una de la urmăritor la prieten apropiat. În 1989, Nețoiu a făcut parte din echipa care îl supraveghea pe Dinescu, iar ulterior cei doi au devenit vecini și asociați în afaceri. În 2005, Dinescu a mediat un pact de neagresiune între Nețoiu și galeria Universității Craiova, într-o tentativă nereușită a acestuia din urmă de a prelua clubul.
Declarațiile lui Gheorghe Nețoiu despre proces și trecut
Nețoiu respinge acuzațiile și susține că a fost „ofițer al statului român”, nu colaborator sau informator. „Ce poliție politică am făcut? Am fost ofițer, nu informator sau colaborator”, a declarat el, menționând că punctualitatea cu care și-a respectat regulile și a respectat legea vremii. De asemenea, a afirmat că sancțiunile primite după fuga Nadiei au fost determinate de refuzul său de a o da în primire, „Am caracter și demnitate!”.
Procesul de la Curtea de Apel București va continua cu analizarea probelor și a documentelor, urmând a se decide dacă Gheorghe Nețoiu a avut calitatea de lucrător al Securității.
