Crește semnificativ numărul incursiunilor neautorizate în spațiul aerian al României în 2026
În primele nouă luni ale anului 2026, numărul pătrunderilor neautorizate în spațiul aerian românesc a atins cote record, potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Incursiunile sunt în principal legate de activități cu drone și au dus la intensificarea măsurilor de supraveghere în regiunile sensibile, mai ales în zona Dobrogei și pe litoral.
Creșterea frecvenței atacurilor aeriene
Evoluția numărului de atacuri
Până în prezent, în 2026 au fost înregistrate 27 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al țării, iar avioanele de luptă au fost ridicate în aer de 55 de ori pentru interceptări. De asemenea, la sol au fost găsite fragmente de drone în 37 de cazuri. Comparativ cu anul 2025, aceste cifre sunt de două ori mai mari.
În total, armata a monitorizat 71 de atacuri la granițele României până în septembrie 2026, ceea ce reprezintă o medie de două atacuri pe săptămână, față de 28 în total în 2025.
Zona de concentrare a operațiunilor și dificultățile de detecție
Focusul pe sud-estul țării
Sistemele de detecție ale MApN și ale Alianței Nord-Atlantice (NATO) sunt concentrate mai ales în zona Deltei Dunării și pe litoralul Mării Negre, unde Rusia își concentrează acțiunile militare împotriva porturilor ucrainene.
Un militar implicat în monitorizare a explicat că „în zona de sud-est a țării există o densitate de senzori care permite o mai mare precizie de detecție și de monitorizare a unor ținte precum dronele, care sunt obiecte mici.” Identificarea survine nu numai prin reperare, „ci și prin menținerea contactului pe radar”.
Pe de altă parte, în nord-est, mai exact în regiunea Moldovei, infrastructura de detecție este mai redusă, iar monitorizarea unor ținte de tip drone este dificilă din cauza dimensiunii extinse a zonelor de supraveghere și a limitărilor tehnice.
Incursiuni cu drone rapide și răspunsul militar
Dronele Geran-3/4 și provocările de reacție
Pe 8 septembrie 2026, o dronă de tip Geran-3/4, cu motor cu reacție și viteză de până la 500 km/h, a pătruns în spațiul aerian românesc din direcția Chișinău, traversând zona Iași și Roman timp de aproximativ 25 de minute înainte de a se întoarce în spațiul aerian moldovean unde a fost doborâtă.
MApN a precizat că două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită în baza de la Mihail Kogălniceanu, au decolat la șase minute după detectarea țintei și la două minute după intrarea acesteia în spațiul aerian național. Totuși, avioanele nu au putut ajunge la țintă în timp util din cauza distanței mari (Baza Kogălniceanu fiind la circa 300 de km distanță de zona de monitorizare) și a timpului necesar pentru ridicare în aer.
Incidente în nord-est
Ulterior, pe 12 septembrie, o altă dronă a intrat în spațiul aerian din nord-est, dar nu a fost detectată de radarele militare. MApN a fost informat prin canalele oficiale ale Republicii Moldova și Ucrainei și a fost notificat printr-un apel la 112 că drona zbura deasupra localității Știubeni.
Obiectul zburător prăbușit a fost identificat într-un lan de porumb din zona Botoșenița Mare, județul Suceava, regiune situată la aproximativ 30 de km de municipiul Suceava și la circa 75 km de granița cu Republica Moldova.
Măsuri viitoare și dotarea cu radare anti-dronă
MApN a informat că primele radare anti-dronă achiziționate prin programul european SAFE vor fi livrate vara viitoare. Este vorba despre un contract de circa 250 de milioane de euro cu Thales pentru 12 radare Ground Master 200 Multi Mission All-in-one (MMA), capabile să detecteze ținte mici la distanțe scurte și medii și să funcționeze în condiții meteo dificile sau în medii electromagnetice ostile.
Primele două radare sunt așteptate la sfârșitul verii 2027, iar livrările următoare sunt programate pe termenii anului 2028–2030.
Datele și evenimentele prezentate relevă o creștere a tensiunilor și a activităților neautorizate asupra spațiului aerian al României, iar autoritățile militare lucrează la intensificarea capacităților de detecție și reacție. Implementarea noilor tehnologii radar reprezintă o prioritate pentru consolidarea securității aeriene în fața unor amenințări noi, precum dronele rapide și greu de monitorizat.
