România gestionează un împrumut de aproape 16 miliarde de euro prin mecanismul SAFE, cu accent pe dezvoltarea industriei naționale de apărare
Contextul discursului despre Starea Uniunii Europene
Analistul Mihai Fifor comentează recentele declarații ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținute la Strasbourg pe 16 septembrie. În opinia sa, discursul reflectă modificările majore pe care Uniunea Europeană intenționează să le implementeze în domeniul securității europene. Fifor notează faptul că „Europa încearcă să treacă de la mai mulți bani pentru apărare la mai multă capacitate de apărare”.
Noua arhitectură europeană de securitate
Fifor evidențiază că o problemă strategică esențială a fost construirea unei apărare europene robuste, fără a se dubla rolul NATO. El subliniază că „von der Leyen spune explicit că doctrina, instituțiile și procesele decizionale europene nu au ținut pasul cu noua realitate și propune, în consecință, o nouă Strategie Europeană de Securitate.”
Un element important este propunerea unui „Articol 4 european”, un mecanism prin care statele membre să poată coordona un răspuns comun atunci când securitatea unuia dintre ele este amenințată sub pragul agresiunii armate. Fifor precizează că „Europa are nevoie de o capacitate mai mare de acțiune, dar nu are nevoie de două sisteme concurente de securitate”, subliniind complementaritatea dintre UE și NATO.
O altă propunere este constituirea unui Consiliu European de Securitate, care să reunească liderii europeni împreună cu partenerii strategici precum Regatul Unit, Canada, Norvegia și Ucraina. Fifor afirmă că aceste inițiative „încep să dea contur unei imagini mai ample” a unei arhitecturi europene adaptate provocărilor actuale.
Provocările și oportunitățile pentru România
În privința României, Mihai Fifor atrage atenția asupra împrumutului de aproape 16 miliarde de euro obținut prin mecanismul SAFE, afirmând că aceasta reprezintă o responsabilitate importantă. El recomandă ca „obiectivul nu ar trebui să se limiteze la înzestrarea Armatei României cu tehnică modernă, ci să includă dezvoltarea unor capacități de producție bazate pe transfer de tehnologie, know-how și inovare.”
Fifor subliniază că Romania trebuie să evite simpla realizare a unor achiziții, ci să folosească actualul context pentru a-și „revitaliza industria de apărare și pentru a-și consolida poziția în noua arhitectură europeană de securitate.” Pentru aceasta, este necesară atât o politică externă fermă, cât și politici interne predictibile. El concluzionează: „Sigur, putem rămâne în apatia care caracterizează prezența politică românească în plan extern (…) Sau putem redeveni jucători.”
Această sinteză prezintă principalele elemente discutate de Mihai Fifor despre noile direcții ale securității europene și implicațiile pentru România, conform relatării Mediafax.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
