Curtea Constituțională amână din nou decizia privind plata restanțelor salariale ale magistraților
Curtea Constituțională a României a amânat miercuri, 30 septembrie, pentru data de 7 octombrie, pronunțarea asupra sesizării premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Amânarea deciziilor CCR
Pe lângă sesizarea premierului interimar, Curtea Constituțională a amânat tot pentru 7 octombrie și soluționarea sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Aceasta vizează un posibil conflict juridic constituțional între Guvern și Parlament, declanșat de emiterea Ordonanței de urgență ce reglementează Programul SAFE.
Sorin Grindeanu a solicitat CCR „să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale”.
Contextul litigiului privind plata restanțelor salariale
Sesizarea unui conflict între Guvern și ICCJ a fost depusă după ce Instanța supremă a acționat în justiție Guvernul și a obținut în primă instanță câștigarea unor restanțe salariale. Acestea sunt rezultate în urma majorărilor salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat în iulie că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. El a precizat că „puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”.
Sumele solicitate de Înalta Curte și deciziile instanțelor
Potrivit premierului, în luna martie, Înalta Curte de Casație a solicitat prin Curtea de Apel București plata a aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru restanțe salariale și penalități aferente. La această sumă se adaugă alte 3 miliarde de lei aferente magistraților din parchete.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de hotărâre „ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat”.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul să plătească drepturile restante, inclusiv prin rectificare bugetară, stabilind penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă zilnică corespunzătoare unui procent din salariul minim brut pe economie.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea.
Amânarea deciziei Curții Constituționale urmează să se pronunțe asupra ambelor sesizări pe 7 octombrie, în continuarea analizelor privind conflictul juridic de natură constituțională între puterile statului implicate în aceste litigii.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
