Nota de plată de la Bruxelles: Reglementările europene și impactul lor asupra economiei românești
Pierderi economice semnificative la nivel european
Raportul „The Hidden Cost of EU Regulation”, publicat de think-tank-ul belgian European Policy Innovation Council (EPIC), relevă impactul puternic al reglementărilor europene asupra economiei Uniunii în perioada 2026–2030. Potrivit documentului, în cazul menținerii actualului scenariu de reglementări restrictive, economia europeană ar putea înregistra o pierdere medie anuală de 159 de miliarde de euro din PIB, înghețarea investițiilor cu 36 de miliarde de euro și periclitarea a peste 419.000 de locuri de muncă.
Domenii afectate și efecte asupra pieței
Costurile conformării și impactul în sectoare cheie
Raportul menționează câteva exemple concrete privind efectele reglementărilor:
- Teroarea ambalajelor indică implicațiile financiare prin redirecționarea bugetelor companiilor de la inovare către conformarea birocratică și costuri logistice ridicate.
- Mecanismul pe carbon (CBAM) impune costuri suplimentare importatorilor, care ajung să fie suportate de consumatorul final.
- În domeniul inteligenței artificiale, un cadru legislativ rigid determină pierderi anuale de 24 de miliarde de euro din PIB, afectează aproape 62.000 de locuri de muncă și reduce investițiile cu peste 5 miliarde euro.
Revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (TPD)
În privința Directivei TPD, raportul arată că tratarea egală a țigărilor clasice și a alternativelor fără fum poate limita opțiunile legale pentru consumatorii adulți, fără să conducă la o reducere a fumatului. Specialiștii semnalează că abordarea restrictivă ar putea crește cererea pe piața ilicită, cu un impact economic estimat la 48 de miliarde de euro pe an.
Consecințe pentru economia României
Pentru o economie emergentă precum România, raportul evidențiază efectele concrete:
- Industria auto și prelucrătoare este afectată de reducerea investițiilor companiilor-mamă, ceea ce determină înghețări de angajări și concedieri.
- Creșterea prețurilor la raft, ca urmare a normelor privind ambalajele, logistice și taxa pe carbon, influențează negativ veniturile gospodăriilor cu venituri sub media europeană.
- Sectorul IT, care contribuie cu peste 7-8% din PIB, riscă să piardă teren din cauza costurilor ridicate de conformare legislativă pentru soluțiile de inteligență artificială.
- Industria tutunului, printre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat, poate fi afectată de restricții excesive, ceea ce ar putea alimenta contrabanda la granițele României.
Propuneri pentru o reglementare echilibrată
EPIC susține că nu este vorba despre eliminarea normelor, ci despre adoptarea unui cadru legislativ care „să protejeze fără să sufoce”. Institutul propune:
- Diferențierea produselor și tehnologiilor pe baza riscului real;
- Consultarea timpurie a mediului de afaceri și a părților afectate;
- Stabilirea unor calendare de implementare adaptate realității economice.
Pentru consumatorul român, aceste măsuri ar putea însemna o piață legală mai stabilă, prețuri mai controlate și acces crescut la inovație, cu un impact redus asupra locurilor de muncă și investițiilor.
