Radicalizarea politică și criza adevărului în societatea contemporană: analiza politologului Robert Ciobanu
Contextul radicalizării și fragmentarea adevărului
Fenomenul radicalizării politice capătă amploare în societatea românească, într-un climat în care adevărul este deseori perceput ca un construct social. Potrivit politologului Robert Ciobanu, „de mai bine de cinci decenii, în universităţile occidentale, iar mai nou şi în cele româneşti, studenţii sunt învăţaţi că adevărul este un construct social, că fiecare grup, în funcţie de identitatea lui, are propriul adevăr, că încercarea de a trimite la un adevăr unic, pretins obiectiv, ascunde dorinţa de putere a vorbitorului.” Această abordare educațională influențează modul în care publicul și, în special, elita educată, percep și tratează noțiunea de adevăr.
Impactul asupra dinamicii politice și sociale
Ciobanu observă că această schimbare în percepția adevărului generează o amplificare a conflictelor sociale: „Politica, în opinia mea, este în primul rând despre gestionarea unor conflicte inerente şi clivaje sociale, care îşi au cauza în interese şi valori divergente. Mecanismul democratic şi instituţiile reprezentative au scopul de a reduce pe cât posibil consecinţele negative ale acestor conflicte insolubile.” Exemplul oferit de acesta, privind decizia controversată între păstrarea unui parc sau construirea unui mall, ilustrează dificultatea de a identifica un adevăr unic în probleme care implică interese divergente.
Cauzele escaladării radicalizării
În opinia specialistului, printre factorii care alimentează radicalizarea se numără reţelele sociale cu algoritmi netransparenţi, care favorizează conţinutul polarizant și violent și demonizarea grupurilor cu opinii diferite: „Dacă această populaţie este tâmpită (Hillary Clinton i-a numit în 2016 pe alegătorii lui Trump ‘deplorables’), compusă din extremişti sau fascişti, dacă li se spune că problemele pe care le reclamă sunt false, că sunt manipulaţi sau idioţi utili, cum vor reacţiona aceşti oameni?! Evident, vor riposta.”
Perspective asupra soluţiilor posibile
Robert Ciobanu susține că procesul de dezescaladare a radicalizării poate fi facilitat prin mecanisme democratice funcționale și un dialog deschis: „Mecanismul democratic trebuie să preia şi să agrege preferinţele electorale ale tuturor cetăţenilor, atât timp cât acestea sunt constituţionale, iar partidele, ca instrumente de reprezentare a intereselor legitime, să transforme aceste preferinţe în politici publice.” De asemenea, el adaugă: „Cred că încercarea preşedintelui României de a dezamorsa această tensiune socială este salutară, dar ea trebuie însoţită, în opinia mea, de un dialog deschis cu toate categoriile sociale care alcătuiesc societatea românească.”
Despre autor
Robert Gabriel Ciobanu este asistent universitar la Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii din Bucureşti, cercetător asociat al Centrului de Drept Natural şi Analiză Normativă și Mercatus Fellow la Mercatus Center, George Mason University. A fost implicat în proiecte academice internaționale, iar cercetările sale se concentrează pe filozofia politică, teoria instituţională şi economia politică.
Acest material oferă o perspectivă academică asupra fenomenului de radicalizare politică, evidențiind complexitatea problemelor sociale contemporane legate de adevăr, reprezentare și conflict.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „epochtimes-romania.com”
