Dobânzile cresc puternic la nivel global, România confruntându-se cu efecte economice majore
Dobânzi record pe piețele internaționale
Situația în Statele Unite și Japonia
În Statele Unite, dobânzile la certificatele de trezorerie pe 30 de ani au depășit 5,6%, un nivel nemaiîntâlnit din iunie 2002, iar dobânzile pe zece ani au atins 5,29%. În Japonia, dobânzile pentru finanțarea statului au trecut de 3% pentru prima dată din 1996. Rezerva Federală a majorat recent dobânda de referință la 3,75%–4%, impulsionată de inflația ridicată, creșterea costurilor energetice și deficitul crescut de datorie publică, ceea ce a dus la scăderea burselor globale.
Creșterea dobânzilor în România
Impactul asupra economiei românești
Dobânzile pe titlurile de stat ale României au crescut cu 0,75 puncte procentuale în ultima lună, potrivit datelor TradingEconomics.com, ajungând aproape de 8%. Creșterea dobânzilor în SUA afectează România în două moduri: presiune suplimentară asupra costurilor de împrumut ale statului și riscul repatrierii capitalurilor către piețele considerate mai sigure. Aceasta poate influența deprecierea leului față de euro și dolar.
Economistul Andrei Caramitru explică că principalele cauze globale pentru creșterea dobânzilor sunt: „1- șocul petrolier cauzează inflație; 2- deficitele la nivel global cresc, nu scad. Este o cantitate imensă de obligațiuni care trebuie refinanțată. Băncile centrale cresc dobânzile și e nevoie de mulți bani. 3- Se investește imens în AI, e nevoie de foarte mulți bani”.
Provocările interne ale României
Riscuri politice și economice
Caramitru avertizează asupra efectelor „cataclismice” pentru România, explicând că țara are nevoie de 160 de miliarde de euro în următorii ani. Referitor la potențialul unui guvern format din PSD și AUR, economistul afirmă: „E total logic ca ei să țină dobânzile sus 2-3 ani […] Pentru noi ar putea fi o situație gen troika plus Consiliu Monetar”.
În ceea ce privește lipsa reformelor, Caramitru susține că atât investitorii, cât și populația, „s-au săturat de lipsa reformelor”. El adaugă că „nu există așa ceva, JPMorgan cumpără titlurile de stat pentru alți investitori, precum fondurile de pensii”, iar România riscă să intre anul viitor „fără PNRR, dar cu creșteri de salarii la bugetari și la pensii”.
Context regional și perspective
Comparativ cu Polonia și reacția UE
Caramitru compară situația României cu cea a Poloniei, remarcând că această din urmă țară a avut rețele sociale precum Solidaritatea care au contribuit la căderea comunismului, în timp ce România a fost condusă de un regim autoritar. El subliniază că Uniunea Europeană va reacționa dur în cazul lipsei reformelor: „O să fie un șoc și o să fie huge. Toți generalii, securiștii, sistemul care se împotrivește acum reformelor trebuie să își accepte propria dispariție”.
Perspective economice și demografice
Schimbări demografice și situația sistemului
Caramitru menționează că „esențialmente, satele mor, oamenii pleacă în diaspora, iar populația rămasă este îmbătrânită”. El estimează că România va ajunge „în imposibilitatea de a funcționa și va cere ajutor extern” în anul următor.
Profesorul de economie Adrian Mitroi interpretează creșterea dobânzilor ca urmare a supravegherii stricte a piețelor și politicilor băncilor centrale, afirmând că „Terminarea oricăruia dintre cele două războaie, Iran și Ucraina, ar fi suportivă pentru scăderea dobânzilor”.
În același timp, Mitroi atrage atenția că „sistemul este disfuncțional” iar România „intră într-o perioadă destul de lungă de scădere a prosperității pentru cel puțin jumătate de populație”.
În contextul unei inflații globale ridicate și a șocurilor geopolitice, România se confruntă cu multiple provocări economice și politice, reflectate în creșterea dobânzilor și în necesitatea unor reforme structurale profunde, potrivit economiștilor citați.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
