Emil Boc propune teste de limbă și integrare pentru muncitorii din afara UE în România
Situația muncitorilor non-UE în Cluj-Napoca
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a discutat vineri despre nivelul de pregătire al comunităților europene în integrarea muncitorilor veniți din state non-UE, în cadrul dezbaterii „Regions driving Europe’s future. Strengthening and modernising cohesion policy”, organizată la București de Partidul Popular European (PPE).
Primarul a subliniat că, în prezent, în Cluj-Napoca există peste 20.000 de persoane din afara Uniunii Europene, situație care ridică provocări serioase pentru comunitate. „Nu cunosc limba, nu cunosc cultura noastră, nu înțeleg modul nostru de a fi și de a ne comporta, iar acest lucru începe să devină o problemă în comunitate”, a explicat Boc.
Propunerea pentru teste de limbă și cunoștințe sociale
În acest context, Boc a sugerat introducerea unor teste obligatorii pentru persoanele care vin să muncească în România. Evaluarea ar urma să verifice atât cunoștințele de bază ale limbii române, cât și înțelegerea principalelor aspecte ale societății locale.
„Pentru a proteja viitorul tuturor comunităților și pentru a evita apariția nemulțumirilor politice, trebuie să stabilim reguli clare pentru oamenii care vin în țara noastră pentru a munci. Sunt bineveniți, însă să existe un test de cunoștințe de bază, cunoașterea de bază a limbii, un nivel minim de integrare și respectarea regulilor țării. Altfel, vom ajunge să avem o problemă foarte mare”, a declarat fostul premier.
El a atras atenția asupra creșterii rapide a numărului muncitorilor străini: „Numărul lor crește de la 10.000 la 100.000 de persoane pe an. Este enorm”.
Integrarea „europenilor creștini” și returul românilor plecați
În plus, Boc a subliniat necesitatea unor politici care să sprijine revenirea românilor plecați la muncă în străinătate și integrarea „europenilor creștini”, un termen folosit pentru a face referire la acele categorii de migranți care, potrivit acestuia, „înțeleg mai bine mentalitatea și cultura noastră”.
„Și oamenii noștri lucrează în afara țării, în Europa. Dar haideți să ne concentrăm pe cum îi putem aduce înapoi, cum îi putem face să se întoarcă și cum îi putem integra pe europenii creștini”, a explicat primarul.
El a ținut să precizeze: „Nu vreau să fiu extremist, dar dacă nu vorbim deschis despre ceea ce se întâmplă în societate, vom pierde contactul cu realitatea. Eu vă spun ce se întâmplă la firul ierbii, nu din statistici. Se întâmplă chiar acum, la nivelul comunităților”.
Aceste declarații reflectă îngrijorările autorităților locale cu privire la provocările demografice și sociale generate de migrația din afara Uniunii Europene și aduc în discuție măsuri pentru o politică de integrare mai strictă și orientată către protejarea coeziunii locale.
