Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat după decizia Curții Constituționale privind disputa cu Guvernul privind plata restanțelor salariale ale magistraților
Decizia Curții Constituționale și poziția Înaltei Curți
Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, care reclama un presupus conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Sesizarea a fost considerată neîntemeiată, hotărârea fiind adoptată cu majoritate de voturi.
Într-un comunicat oficial intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, ÎCCJ precizează că Guvernul „nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional. În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, magistrații.”
„CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac”
Instanța supremă subliniază că nemulțumirea Guvernului față de hotărârea pronunțată în primă instanță nu poate constitui un conflict constituțional. În comunicat se menționează: „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.”
De asemenea, ÎCCJ a apreciat „atașamentul față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat” manifestat de judecătorii constituționali care au susținut soluția.
Contextul disputei salariale
Disputa a pornit după ce Înalta Curte a câștigat în primă instanță procesul împotriva Guvernului referitor la plata restanțelor salariale în cuantum de 4,8 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea trebuie executată în termen de zece zile de la rămânerea definitivă, sub sancțiunea penalităților și amenzilor zilnice, însă aceasta este contestată de Guvern și Minister.
În sesizarea către Curtea Constituțională, Ilie Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în gestionarea finanțelor publice, argumentând că „puterea judecătorească nu poate stabili modul în care sunt împărțiți banii din buget și nu poate obliga Guvernul să aloce fonduri unui singur sector”.
Curtea Constituțională a respins sesizarea, iar procesul privind plata efectivă a restanțelor salariale continuă în instanță.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
