Statele Unite impun sancţiuni Curţii Penale Internaţionale, reacţii critice din partea laureatei Premiului Nobel pentru Pace
Reacţia lui Navi Pillay la sancţiunile impuse CPI
Jurista sud-africană Navi Pillay, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2026, a calificat drept „inacceptabile” sancţiunile anunţate vineri de Statele Unite împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI), potrivit agenţiei AFP. Într-un eveniment organizat de Centrul Nobel pentru Pace de la Oslo, la care a participat prin videoconferinţă, Pillay a declarat: „Există atât de multe tensiuni şi îngrijorări legate de perenitatea tribunalelor internaţionale, în particular a Curţii Penale Internaţionale de la Haga. Au fost anunţate sancţiuni de către o ţară împotriva judecătorilor, din cauza unor decizii pe care ei le-au luat. Acest lucru este nemaivăzut şi inacceptabil.”
Motive și detalii ale sancţiunilor americane
Departamentul de Stat al SUA a justificat sancţiunile prin dorinţa de a „apăra suveranitatea americană şi cetăţenii săi împotriva ameninţării reprezentate de Curtea Penală Internaţională”. Anunţul a fost făcut la câteva ore după ce Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în special pentru activitatea sa în cadrul instituţiei.
Comentariile lui Marco Rubio privind CPI
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat CPI drept „o instanţă necinstită” şi a anunţat că Washingtonul va interzice orice tranzacţie financiară cu aceasta. Rubio a afirmat: „Vor mai multă putere şi o vor pe cheltuiala noastră” şi a subliniat că „atât republicanii, cât şi democraţii au respins întotdeauna ideea că CPI ar putea urmări penal cetăţeni americani, membri ai forţelor noastre armate sau lideri politici americani”.
Sancţiunile sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile şi urmăresc „să blocheze resursele şi să reducă capacitatea de a opera” a Curţii, urmând ca durata lor să fie revizuită „în funcţie de succesele sau eşecurile acestor eforturi”, a adăugat Rubio.
Contextul sancţiunilor anterioare
Decizia americană vine după o serie de sancţiuni impuse încă din februarie 2025, vizând jumătate dintre cei 18 judecători ai CPI şi alţi oficiali ai instituţiei, ca răspuns la emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al SUA.
Aceste măsuri reflectă tensiunile actuale dintre Statele Unite şi Curtea Penală Internaţională, fără a indica o modificare imediată a politicii americane faţă de instituţia internaţională.
