USR propune reforma administrativă a României cu 15 județe, vizând aplicarea în 2032
Organizarea administrativ-teritorială a României ar putea fi radical modificată în următorul deceniu, după inițiativa partidului USR de a înființa o comisie parlamentară care să pregătească cadrul legislativ și soluțiile necesare pentru o reformă profundă.
Inițiativa USR pentru reforma administrativă
În cadrul dezbaterii „Reforma administrativ-teritorială – de la necesitate la soluții concrete”, organizată de liderul grupului USR din Senat, Sorin Șipoș, au fost prezentate planuri pentru redesenarea hărții administrative în contextul actualelor realități economice și sociale. Formațiunea consideră că împărțirea stabilită în 1968 nu mai corespunde necesităților moderne, motiv pentru care propune o reorganizare ce să ofere administrațiilor locale mai multă autonomie și capacitate de gestionare a resurselor.
Scenariul celor 15 județe și criteriile reorganizării
Printre variantele analizate se numără modelul organizării bazate pe curțile de apel, care ar reduce numărul județelor la 15. Deputatul Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2 București, a precizat: „Ar trebui să identificăm, mai întâi, localitățile care pot fi integrate sau amalgamate. După aceea trebuie să fie clar tuturor care sunt mizele, iar harta a ceea ce se comasează nu se poate face decât local, voluntar – în primă etapă – urmând ca apoi să se facă, prin consultare, una care să fie obligatorie.”
Criteriile avute în vedere includ structura regiunilor economice, delimitările curților de apel și regiunile istorice. Orice model va fi analizat în funcție de avantajele și dezavantajele sale.
Necesitatea unui cadru legislativ și acord politic
Pentru implementarea reformei, USR subliniază importanța existenței unui cadru legislativ coerent și a unui consens politic larg. Sorin Șipoș a declarat: „Este nevoie de o coerență legislativă pentru ca reforma administrativă să fie una de succes. Este nevoie de voința politică a tuturor partidelor pentru acest lucru, iar Comisia trebuie să pregătească terenul pentru ca reforma să poată fi pusă în practică începând cu 2032, realist vorbind.”
Provocările și perspectivele reformei
Actuala configurare administrativă este văzută ca un obstacol în dezvoltarea localităților și în atragerea investițiilor. Primarul USR al Bacăului, Lucian Stanciu-Viziteu, a afirmat că „trăim în comunități economice extinse care sunt separate de granițe administrative care funcționează ca niște bariere.”
Reforma urmărește consolidarea capacității administrative, o mai bună gestionare a fondurilor publice și armonizarea limitelor teritoriale cu realitățile economice.
Etapele următoare
Înainte de o eventuală reorganizare la nivel județean, sunt studiate opțiuni pentru comasarea sau integrarea localităților administrative, proces care ar putea începe voluntar, urmat de consultări obligatorii. Până în 2032 ar urma să fie stabilite toate soluțiile administrative, legislative și planul de implementare.
În prezent, scenariul cu 15 județe este unul dintre mai multe opțiuni aflate în analiză, într-un proces ce ar putea duce la o schimbare semnificativă a structurii administrative a României.
