Senatul adoptă o declarație privind protejarea dreptului de veto al României în politica externă a UE
Declarația adoptată de Senat
Senatul României a aprobat luni, cu 64 de voturi pentru (PSD, AUR, PACE – Întâi România), 29 împotrivă (PNL, USR) și 9 abțineri (UDMR), o declarație prin care solicită menținerea votului unanim în Consiliul Uniunii Europene în materie de Politică Externă și de Securitate Comună (PESC). Documentul atrage atenția asupra participării ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la inițiative privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată (QMV) în PESC, fără un mandat politic și parlamentar explicit.
Senatul cere Guvernului să clarifice dacă semnătura României pe o scrisoare comună din 1 septembrie 2026, împreună cu alte 10 state UE, reprezintă un angajament politic privind sprijinirea extinderii QMV în PESC. Totodată, solicită încetarea participării reprezentanților României la demersurile pentru utilizarea QMV și notificarea celorlalte state membre.
În declarație se subliniază că interesele strategice ale României legate de Marea Neagră, Republica Moldova, Ucraina, securitatea Flancului Estic, protejarea frontierelor europene, securitatea energetică și relațiile transatlantice constituie priorități fundamentale care nu pot fi supuse majorității calificate.
Reacția ministrului Oana Țoiu
Oana Țoiu a respins acuzațiile aduse, afirmând că „este o minciună cap-coadă că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană”. Ea a criticat parlamentarii care au votat declarația, susținând că „AUR și oportuniștii de serviciu inventează probleme și propagă minciuni”.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a precizat că renunțarea la dreptul de veto „nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatatelor”. Ea a menționat că scrisoarea semnată de România și alte țări UE „spune însă doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național”, iar dreptul de veto „rămâne intact”.
Țoiu a subliniat că, potrivit textului scrisorii, „indiferent de ce majoritate există, orice stat membru poate bloca o decizie… din rațiuni vitale de politică națională”, fapt prevăzut în Tratatul UE.
Prin această declarație, Senatul solicită clarificări și precizări cu privire la poziția oficială a României în ceea ce privește modificările procedurilor decizionale în domeniul politicii externe europene, reflectând preocupările legate de păstrarea controlului național asupra deciziilor strategice în UE.
