România înregistrează cea mai mare creștere a persoanelor care nu își permit să își încălzească adecvat locuințele în UE
Creșterea sărăciei energetice în România
Potrivit raportului Eurostat Key Figures on European Living Conditions – 2026 Edition, ponderea persoanelor din România care nu își permit să mențină o temperatură adecvată în locuințe a crescut de la 10,8% în 2024 la 11,9% în 2025. Aceasta reprezintă cea mai mare creștere înregistrată în Uniunea Europeană, în condițiile în care media europeană a scăzut la 8,8%. Datele indică o tendință contrară față de restul continentului, unde sărăcia energetică pare să se diminueze.
Un studiu publicat în 2026 în revista Energy & Buildings arată că gospodăriile care reduc intenționat consumul de energie pentru a economisi pot rămâne neidentificate în statisticile oficiale, chiar dacă locuiesc în condiții nesigure termic. Astfel, problema sărăciei energetice poate fi subevaluată prin prisma cheltuielilor medii.
Cauzele dificultăților în încălzirea locuințelor
Analistul economic Adrian Negrescu explică pentru „Adevărul” că eficiența energetică scăzută a clădirilor este un factor-cheie în România. „Diferența dintre o locuință caldă și una rece ține mai puțin de prețul gazului și mai mult de starea clădirii. În România există aproximativ 9 milioane de locuințe, iar peste 4,4 milioane au mai mult de 50 de ani, adesea prost izolate și mari consumatoare de energie,” spune el. Blocurile vechi pierd căldură prin pereți, ferestre sau acoperiș, iar instalațiile învechite favorizează un consum energic ridicat.
În mediul rural, multe familii folosesc sobe pe lemne, iar scumpirea acestora adaugă presiune financiară suplimentară.
Implicații asupra sănătății și psihicului
Un studiu publicat în Journal of Economic Behavior & Organization în septembrie 2026 a evidențiat conexiuni între sărăcia energetică și probleme de sănătate în rândul persoanelor vârstnice, cum ar fi afecțiuni pulmonare cronice, simptome depresive sau declin cognitiv. Cercetătorii au remarcat un impact negativ semnificativ asupra forței de strângere a mâinii, un indicator al funcționării fizice la vârstnici.
Pentru psihoterapeuta Laura Găvan, dificultățile financiare transformă locuința într-un mediu stresant: „Când bugetul nu mai ajunge pentru toate cheltuielile, oamenii încep să facă alegeri pe care, în alte condiții, nu le-ar face. Reduc cumpărăturile, amână anumite plăți și, uneori, aleg să stea în frig pentru a nu avea o factură prea mare la încălzire.” Ea subliniază și riscul ca acceptarea condițiilor dificile să mascheze impactul negativ asupra sănătății mintale a persoanelor afectate.
Soluții pentru reducerea consumului energetic
O cercetare privind reglementările privind eficiența energetică din Turcia, publicată în 2026 în Energy, Sustainability and Society, a demonstrat că intervențiile precum izolarea termică, etanșarea ferestrelor și utilizarea sistemelor eficiente de încălzire pot îmbunătăți condițiile de încălzire și pot reduce indicatorii sărăciei energetice.
Potrivit lui Adrian Negrescu, „până nu oprim pierderile din clădiri, orice ajutor la factură va fi ca apa turnată într-o găleată spartă.” Astfel, finanțarea reabilitării locuințelor vulnerabile este considerată o prioritate pentru combaterea efectelor sărăciei energetice.
Aceste date subliniază o problematică complexă ce afectează un număr tot mai mare de persoane din România, cu impact important asupra sănătății fizice și mentale, dar și asupra situației sociale și economice a familiilor.
