Discrepanțele între judecători privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu în dosarul DIICOT
Cronologia deciziilor judiciare
În cazul lui Călin Georgescu, suspectat de DIICOT că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro, s-au pronunțat șase decizii judecătorești, dintre care trei au respins arestul preventiv, iar celelalte trei l-au menținut. Toate hotărârile au convenit însă asupra existenței unei suspiciuni rezonabile privind comiterea faptelor imputate.
În ordinea cronologică, pe 22 septembrie, Tribunalul București a decis plasarea lui sub control judiciar, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă. Pe 13 octombrie, Tribunalul a înlocuit arestul cu arestul la domiciliu, însă Curtea de Apel a reintrodus măsura arestului preventiv pe 23 octombrie. Ulterior, pe 26 octombrie, Tribunalul a dispus din nou controlul judiciar, iar pe 28 octombrie Curtea de Apel a menținut arestul preventiv, decizie definitivă.
Condițiile legale pentru arestarea preventivă
Potrivit Articolului 223 din Codul de procedură penală, arestul preventiv poate fi dispus numai dacă există probe care să întemeieze o suspiciune rezonabilă că inculpatul a comis o infracțiune, iar în plus, dacă inculpatul:
- încearcă să se sustragă urmăririi penale;
- influențează martori sau expertize;
- pregătește săvârșirea unor noi infracțiuni;
- exercită presiuni asupra persoanei vătămate.
Mai mult, măsura trebuie să fie proporțională și necesară pentru realizarea scopului urmărit, iar privarea de libertate trebuie justificată și prin menținerea ordinii publice.
Analiza judecătorilor asupra probei și riscului
Toate deciziile luate în dosarul lui Călin Georgescu recunosc existența suspiciunii rezonabile, conform motivării Tribunalului București: „probele apreciate ca relevante (…) trebuie să furnizeze o serie de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşată urmărirea penală a săvârşit faptele de care este acuzat”.
Diferențele între deciziile de menținere sau înlocuire a arestului preventiv s-au manifestat în analiza necesității și proporționalității măsurii:
- Tribunalul București a considerat că nu mai există o urgență pentru arest, iar pericolul social s-a diminuat, motiv pentru care a dispus control judiciar sau arest la domiciliu;
- Curtea de Apel București a apreciat că libertatea lui Georgescu reprezintă un „pericol concret pentru ordinea publică”, iar arestul preventiv este proporțional și justificat, mai ales având în vedere probele privind intenția de a se sustrage urmăririi penale.
Prelungirea arestului preventiv și probele în dosar
Cererea de prelungire a arestului a fost analizată inițial de Tribunalul București, care a respins-o subliniind că „privarea de libertate în continuare a inculpaților ar reprezenta o măsură disproporționată”. Însă, Curtea de Apel București a desființat această decizie și a dispus prelungirea arestului. Motivările Curții de Apel nu sunt disponibile la momentul publicării.
Noile acuzații formulate de DIICOT vizează tentativa de distrugere a mijloacelor de supraveghere tehnică din locuința lui Georgescu, însă judecătorul de la Tribunal a precizat că „nu există minime elemente de fapt din care să rezulte comiterea” acestor fapte.
Situația rămâne în continuare în atenția instanțelor, care vor continua să analizeze măsurile preventive aplicate în dosarul lui Călin Georgescu. Până în prezent, deciziile punctuale rămân diferențiate, deși toate recunosc existența unei suspiciuni rezonabile în privința acuzațiilor formulate de DIICOT.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
