Moștenirea după decesul unui părinte: cum se împarte averea între moștenitori și ce drepturi au minorii
Împărțirea patrimoniului rămas după decesul unui părinte depinde de moștenitorii legali, regimul matrimonial și eventualele dispoziții testamentare. Cota destinată copiilor variază în funcție de existența unui soț supraviețuitor, numărul descendenților și particularitățile familiei. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24.ro prevederile legale aplicabile în diverse situații.
Împărțirea moștenirii între soț și copii
Potrivit legii, în cazul decedării unuia dintre soți, moștenirea se împarte astfel: soțul supraviețuitor primește o pătrime, adică 25%, iar copiii împart restul de 75% în mod egal, indiferent de numărul lor. Un exemplu concret arată că, într-o moștenire de 200.000 de lei, soțului îi revin 50.000 de lei, iar copiilor, 150.000 de lei. Dacă sunt doi copii, fiecare primește câte 75.000 de lei; dacă sunt trei, câte 50.000 de lei fiecare.
În cazul absenței soțului supraviețuitor, întreaga moștenire revine copiilor, împărțită în cote egale. Pentru o împărțire corectă, se face distincția între bunurile proprii ale decedatului și bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei. Bunurile comune sunt lichidate prin stabilirea părților ce revin fiecărui soț, iar în masa succesorală intră numai partea decedatului.
Drepturile copiilor din căsătorii anterioare sau adoptați
Copiii din căsătorii anterioare, cei născuți în afara căsătoriei și copiii adoptați au aceleași drepturi succesorale ca și copiii din căsătoria actuală, cu condiția stabilirii legăturii de filiație legal. În cazul adopției, copilul dobândește aceleași drepturi ca un copil biologic.
Copiii vitregi nu au automat dreptul la moștenire, dar pot beneficia de bunuri prin testament sau prin adopție legală, conform legii.
Aspecte legate de moștenirea minorilor
Atunci când unul dintre moștenitori este minor, succesiunea poate fi mai complicată, mai ales dacă minorul este în concurență cu părintele supraviețuitor. Minorii sub 14 ani sunt reprezentați de părintele supraviețuitor sau tutore, iar cei între 14 și 18 ani încheie acte juridice cu acordul reprezentantului legal.
În situacióni de conflict de interese între minor și reprezentantul său legal, instanța de tutelă sau notarul desemnează un curator special pentru protejarea intereselor minorului în procedura succesorală. Acesta verifică actele în numele minorului și asigură respectarea drepturilor acestuia.
De asemenea, deciziile importante privind bunurile minorului, precum vânzarea unei cote dintr-un imobil, necesită autorizarea instanței de tutelă, pentru a garanta protecția interesului superior al copilului.
Testamentul și moștenirea
Dacă există testament, repartizarea bunurilor respectă dispozițiile acestuia, însă drepturile tuturor moștenitorilor trebuie respectate, inclusiv rezervă succesorală. Minorii sunt reprezentați legal pentru a preveni încălcarea drepturilor lor.
Moștenitorii majori pot contesta testamentul dacă consideră că rezerva succesorală le-a fost încălcată sau dacă testamentul a fost întocmit prin constrângere ori în lipsa discernământului testatorului. Instanța analizează probele și motivele contestării, putând dispune anularea sau reducțiunea dispozițiilor testamentare.
Situația moștenirii în cazul lipsei căsătoriei
Concubinul nu are calitatea de moștenitor legal, indiferent de durata relației. Copiii păstrează aceleași drepturi succesorale, dacă filiația este stabilită legal. Partenerul supraviețuitor poate primi bunuri doar prin testament, cu respectarea limitelor legale.
Aceste reguli definesc cadrul legal al moștenirii în România, iar respectarea termenului legal de acceptare a succesiunii, de un an de la deces, este obligatorie pentru exercitarea drepturilor succesorale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
