Anca Prodan, medic din Cluj, a trăit 17 ani într-o relație marcată de violență domestică, încercând fără succes să divorțeze și să obțină protecție legală.
Viața între zidurile tăcerii și controlului
Casa Ancăi Prodan, aparent o locuință obișnuită, s-a transformat treptat într-un spațiu de izolare și suferință. După nuntă, în luna de miere, soțul i-a luat telefonul, iar din acel moment comunicarea și libertatea ei au început să fie restricționate. „N-ai voie să citești, n-ai voie să asculți muzică, nu ai voie să fii nimic din ceea ce ești”, povestește Anca, descriind atmosfera domestică ca pe o „cușcă”.
Primul episod de violență fizică
Anca a fost lovită prima dată după nașterea primului copil. Situațiile violente s-au repetat frecvent, dar solicitările sale de ajutor au fost adesea ignorate sau minimalizate. A numărat peste 20 de apeluri la 112, însă intervențiile poliției au fost insuficiente. „Mi s-a întâmplat în miezul unei nopți să vină asupra mea și am sunat la poliție. Am crezut că mă strangulează. Și polițistul a râs”, relatează ea.
Obstacole în accesarea protecției legale
Deși legislația prevede emiterea rapidă a ordinelor de protecție în cazurile de risc iminent, Anca a obținut primul astfel de ordin abia în 2019, după ce a găsit un martor dispus să confirme relatarea ei. De asemenea, a fost reclamată de soțul său la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), pe motiv că ar dori să ducă unul dintre copii la psihiatru. În ciuda solicitărilor repetate pentru sprijin, Anca s-a confruntat cu lipsa reacției instituțiilor responsabile.
Expertize și măsuri în cazurile de violență domestică
Andreea Brag, manageră de advocacy la Centrul Filia, explică dificultățile în probarea violenței emoționale și psihologice, subliniind necesitatea expertizelor și acumulării de probe precum mesaje sau martori. Avocatul Mirela Doicescu recomandă victimele să strângă dovezi concrete, dat fiind că agresorii nu recunosc faptele în instanță.
Punctul de vedere al soțului
Soțul Ancăi a transmis, printr-un mesaj scris, că acuzațiile ar viza „violențe minore” și că Anca ar avea probleme de sănătate psihică, refuzând interviul.
Contextul mai larg al violenței domestice
Criminologul Gabriel Rusu evidențiază faptul că izolarea și controlul total exercitate de agresori cresc riscul de violență extremă. El consideră că „riscul de a fi ucis se crește semnificativ” atunci când victima anunță că vrea să plece din relație.
Monitorizarea și sprijinul pentru victimele violenței domestice continuă să reprezinte o provocare în România, conform mărturiei Ancăi și a specialiștilor implicați.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „observatornews.ro”
