Banca Națională a României menține dobânda de politică monetară la 6,50%
Decizia BNR privind dobânda de politică monetară
Banca Națională a României (BNR) a anunțat joi menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%, nivel la care aceasta se află din august 2024. Măsura a fost anticipată de analiști, în contextul actual al economiei naționale.
Evoluția inflației și factorii determinanți
Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere după o scădere temporară în perioada iunie–august. După ce coborâse de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, inflația a urcat din nou, până la 6,94% în octombrie. Scăderea de vară este explicată ca fiind „mai degrabă aritmetică decât reală”, influențată de excluderea din calcul a efectelor eliminării plafonului la energie și a majorărilor de TVA și accize din 2025. Recent, scumpirile la combustibili, gaze, legume, fructe și ouă au determinat noile creșteri ale inflației.
Motivele menținerii dobânzii la acest nivel
De ce nu a fost posibilă scăderea dobânzii
Conform Raportului asupra inflației, aprobat în aceeași zi, inflația este așteptată să crească ușor până la finalul anului, pe fondul majorării prețurilor la energie și al evoluției cursului valutar. Stabilizarea leului în octombrie și nivelul ridicat al randamentelor titlurilor de stat sunt influențate de „escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de creșterea aversiunii globale față de risc”. Creșterea deficitului de cont curent și incertitudinea fiscală pentru perioada post-2026 au fost de asemenea subliniate. O eventuală reducere a dobânzii ar fi generat presiuni asupra leului, ceea ce se reflectă în prețuri.
De ce nu a fost posibilă creșterea dobânzii
Economia României nu mai înregistrează creștere, PIB-ul marcând o scădere de 0,1% în primul trimestru și stagnare în al doilea. Conform BNR, deficitul de cerere se va adânci în a doua jumătate a anului, din cauza corecției bugetare și crizei energetice. Inflația actuală este determinată în principal de factori de ofertă, precum costul ridicat al petrolului, energiei și efectele secetei. O creștere a dobânzii „ar adăuga doar o a treia frână peste austeritate și scumpirea energiei”. Piața interbancară oferă deja o înăsprire de facto a condițiilor de finanțare, fără intervenția directă a BNR. Inflația de bază a rămas stabilă la 6,2% în septembrie, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie.
Contextul pieței muncii
Șomajul a scăzut la 6,4% în trimestrul al treilea, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a crescut în octombrie, după o perioadă de șase trimestre de scădere. Salariile nominale au înregistrat o reaccelerare, deși rămân modeste din perspectiva istorică.
Proiecții și pașii următori ai BNR
Strategia băncii centrale rămâne una a răbdării, cu prognoze care indică o scădere treptată a inflației începând cu anul viitor. Factori ca șocul energetic și seceta vor ieși din baza de calcul în 2026, iar cererea slabă va exercita presiune descendentă asupra prețurilor. Revenirea inflației în intervalul țintei este estimată pentru trimestrul întâi al anului 2028.
Detaliile prognozei vor fi prezentate pe 16 noiembrie, minuta ședinței va fi publicată pe 24 noiembrie, iar următoarea decizie de politică monetară este programată pentru 19 ianuarie 2027.
