Dan Dungaciu: Manifestul pentru o Europa a națiunilor suverane, o reacție la federalismul impus de Bruxelles
Poziția prim-vicepreședintelui AUR despre viitorul Uniunii Europene
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a explicat vineri, în cadrul Forumului Europa „Viziune, Identitate, Educație”, că manifestul pentru o Europa a națiunilor suverane constituie un proiect politic și, totodată, o reacție la viziunea federalistă susținută de o parte dintre liderii europeni. El a contestat ideea potrivit căreia Europa federală ar reprezenta singura direcție posibilă pentru Uniunea Europeană.
Dungaciu a atras atenția asupra faptului că, potrivit datelor Eurobarometrului european, majoritatea cetățenilor UE continuă să se identifice în primul rând cu națiunea de origine. El a detaliat proporțiile: „3% dintre europeni se identifică drept exclusiv europeni, 7% se consideră europeni și naționali, 29% exclusiv cu națiunea lor, iar 51% se consideră în primul rând naționali și, în același timp, europeni.”
Riscurile impunerii federative în Uniunea Europeană
Într-un context de colaborare între statele membre, Dungaciu a susținut că suveranitatea trebuie negociată și nu impusă. El a avertizat că „o eventuală forțare a integrării europene, fără luarea în considerare a identităților naționale, poate conduce la tensiuni și chiar la destrămarea proiectului european.”
El a exemplificat cu istoria unor imperii: „Imperiul Habsburgic s-a prăbușit pentru că nu a avut răspuns la problemele naționalităților. URSS-ul s-a prăbușit pentru că […] popoarele vor cere suveranitatea și independența. Iugoslavia s-a prăbușit pe aliniamente naționale.” Totodată, a completat că „Uniunea Europeană, dacă forțează aceste lucruri, riscă să devină (…) URSS-ul sau Imperiul Habsburgic.”
Consultarea cetățenilor și poziția față de federalism
Dan Dungaciu a subliniat lipsa unei consultări directe a populației europene privind opțiunea unei federații europene. El a remarcat: „A întrebat cineva oamenii dacă vor să fie guvernați de un guvern unic, centralizat la Bruxelles? Nimeni nu întreabă în eurobarometre dacă oamenii vor federații. De ce nu-i întreabă asta? Pentru că ei știu foarte bine că dacă îi întreabă asta pe europeni, ei o să spună Nu.”
De asemenea, a evidențiat impactul memoriei comunismului în Europa de Est asupra atitudinii societăților din regiune față de proiectele politice impuse de sus în jos.
În cadrul interviului, liderul AUR a accentuat importanța unei dezbateri incluzive, care să includă vocile celor care susțin menținerea suveranității naționale, afirmând că „nu există un mai anti-europenism mai mare decât a te comporta antidemocratic și a încerca să impui Europa federală, guvern centralizat, de sus în jos.”
Aceste declarații relevă o perspectivă critică asupra extinderii federalismului european, insistând pe negocierea suveranității și implicarea cetățenilor în deciziile privind viitorul UE.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
