More

    BNR: Creșterea sectorului AI poate majora costurile finanțării statelor, România rămâne ultima la inovare în UE

    Investițiile masive în inteligența artificială pot genera riscuri sistemice și „crowding out”, avertizează Leonardo Badea

    România se confruntă cu un decalaj semnificativ în domeniul inovării și al competențelor digitale, în contextul în care investițiile în inteligența artificială (AI) pot produce atât efecte de creștere, cât și riscuri financiare, conform declarațiilor prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea. Aceste aspecte au fost prezentate în cadrul conferinței internaționale „Piețele Financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”, organizată de Institutul de Studii Financiare.

    Risc sistemic și fenomenul „crowding out” în finanțare

    Potrivit oficialului BNR, transformările paralele din plan tehnologic, energetic, demografic și geopolitic determină o nevoie anuală de investiții în Europa între 750 și 1.200 de miliarde de euro, conform raportului Draghi și actualizării Comisiei Europene din 2026.

    Leonardo Badea a subliniat că „inteligența artificială este simultan un motor de creștere și o potențială sursă de risc sistemic”, din cauza evaluărilor bursiere ridicate, concentrării capitalului și finanțării prin îndatorare. El a menționat că „un studiu publicat în 2026 arată că doar campusurile dedicate inteligenței artificiale vor absorbi anual 3,6% din PIB în perioada 2025 – 2032”. Aceste cheltuieli pot duce la presiuni crescute asupra costurilor de finanțare pentru state și entități private, generând un fenomen de tip crowding out.

    România și performanța în domeniul inovării

    Evaluarea Comisiei Europene plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la inovare în 2026, cu un scor de 41,8% din media UE. Problemele majore sunt legate de proporția populației cu studii superioare, numărul angajaților în firme inovatoare și IMM-urile care aplică inovații în procese.

    În privința competențelor digitale, numai 17,8% dintre români foloseau AI în 2025, cu un procentaj semnificativ mai mic față de media UE de 32,7%. De asemenea, specialiștii în tehnologia informației reprezentau 2,7% din totalul persoanelor ocupate, față de 5% în UE, iar competențele digitale de bază se situau la 32%, comparativ cu 60% în UE.

    Interesul crescând pentru investiții financiare

    Totuși, comportamentul financiar al populației indică o deschidere sporită către piața de capital: peste 285.000 de investitori activi erau înregistrați la Bursa de Valori București la finalul anului trecut, iar soldul acțiunilor deținute a crescut de la 13,1 miliarde lei în 2020 la 55,6 miliarde lei în 2026. Totodată, peste un milion de români investeau prin fonduri de investiții, iar programul de titluri de stat Fidelis a atras circa 21 de miliarde lei în 2025 și aproape 74 de miliarde lei în total de la lansare.

    Riscul suveran și conceptul „gap-ului Azazel”

    În domeniul stabilității financiare, BNR atrage atenția asupra riscului suveran, care revine în prim-plan ca factor cheie, mai ales în contextul economiilor emergente. Supravegherea integrată a sistemului financiar devine astfel necesară pentru a gestiona interconectările și șocurile potențiale.

    De asemenea, prim-viceguvernatorul BNR a introdus conceptul de „decalaj (gap) Azazel”, definind diferența între ritmul dobândirii de noi tehnologii și cel în care societatea dezvoltă regulile, normele și responsabilitatea pentru utilizarea lor în condiții de siguranță.

    Aceste date și analize oferă o imagine asupra provocărilor și oportunităților cu care se confruntă România în contextul transformărilor economice și tehnologice actuale.

    Citeste articol integral

    Sursa & Foto Credit- „newsweek.ro”

    Ultimele Stiri

    Articole asemanatoare