More

    Rusia solicită testarea dronelor în Marea Neagră, iar negocierile încep la Sulina sub numele Noua Ialtă

    Atacuri cu drone la Sulina, în contextul tensiunilor din Marea Neagră

    Convenția de la Montreux și situația actuală

    Pe 20 iulie 1936, prin Convenția de la Montreux, Turcia a primit controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele, limitând accesul navelor militare ale statelor fără țărm la Marea Neagră. Această înțelegere a fost susținută și de Nicolae Titulescu, reprezentant al României, iar tratatul este în vigoare și în prezent.

    În noaptea de 14 noiembrie 2026, o serie de atacuri cu drone au vizat nave aflate în apropierea Sulinei. La ora 21:10, o dronă a lovit petrolierul sub pavilion grec Evia Petrol V, urmată după 35 de minute de impactul asupra vrachierului Marsol și, ulterior, petrolierului Ali Najafov. Ministerul Apărării Române a confirmat aceste incidente, iar autoritățile au transmis mesaje de alertă populației din județul Tulcea.

    Impactul asupra navigației și securității regionale

    Petrolierul Evia Petrol V se deplasa spre Giurgiulești, singurul port al Republicii Moldova, pentru a încărca 6.500 de tone de ulei de floarea-soarelui. Situația a generat îngrijorări privind libertatea navigației în Marea Neagră, considerată „cea mai periculoasă rută comercială din lume” după ce au fost raportate peste 570 de atacuri asupra navelor de la începutul anului, soldate cu cel puțin 40 de victime.

    În acest context, partea rusă, reprezentată de negociatorul Vladimir Medinski, a propus la întâlnirile de la Abu Dhabi o „nouă Ialtă și un nou Potsdam”, contestând statutul european al anumitor actori și exprimându-și dorința de a negocia regimul zonei. Totodată, Kremlinul și-a manifestat deschiderea față de limitarea prezenței trupelor europene în Ucraina după încheierea păcii, denumindu-le „obiectiv legitim”.

    Reacția și măsurile propuse de România

    De la începutul conflictului, strâmtorile controlate de Turcia au fost închise navelor militare ale statelor beligerante. În ianuarie 2024, Ankara a refuzat trecerea unor nave britanice destinate Ucrainei. România, împreună cu Turcia și Bulgaria, formează flota aliată din Marea Neagră și a înființat grupul de deminare MCM Black Sea.

    Autoritățile române au evidențiat necesitatea includerii regimului Mării Negre ca un capitol separat în orice acord de încetare a focului, ce să prevadă libertatea navigației, deminarea și protecția navelor civile, pentru a fi negociat și semnat de statele riverane NATO. De asemenea, România intenționează să extindă rolul grupului MCM Black Sea și să solicite o misiune permanentă NATO de supraveghere aeriană a zonei, incluzând și apărare anti-dronă.

    Situația actuală și perspective

    Convenția de la Montreux, care reglementează accesul și prezența navelor militare în Marea Neagră, a rămas principalul cadru juridic, dar tensiunile recente și atacurile cu drone indică necesitatea unei reevaluări a acestui regim. România și partenerii săi regionali încearcă să răspundă contextului prin inițiative militare și diplomate, pentru a proteja rutele comerciale vitale și securitatea regională.

    Citeste articol integral

    Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”

    Ultimele Stiri

    Articole asemanatoare