Avioane de vânătoare F-14 Tomcat ale Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran zburând în timpul unui exercițiu aerian în Isfahan, în centrul Iranului, pe 2 noiembrie 2020.
FOTO: AFP / AFP / Profimedia
Şeful armatei iraniene, Amir Hatami, a anunţat joi că a dotat regimentele de luptă cu 1.000 de drone şi se declară pregătit pentru un „răspuns zdrobitor” dat oricărei ameninţări externe, în condiţiile în care Donald Trump pare să-şi reînnoiască presiunea şi, potrivit unor surse, să ia în calcul un nou atac ţintit asupra Iranului. Între timp, Uniunea Europeană a decis să pună trupele de elită ale regimului islamic, Corpul Gardienilor Revoluţiei, pe lista organizaţiilor teroriste, toate aceste tensiuni acumulându-se în urma reprimării violente a celor mai ample proteste cu care s-a confruntat conducerea de la Teheran în ultimele decenii.
Statele Unite au ameninţat Iranul cu o intervenţie militară în urma represiunii asupra manifestanţilor, dar regimul de la Teheran îşi afişează inflexibilitatea. După declaraţiile şefului diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, care a afirmat că forţele armate au „degetul pe trăgaci”, şeful armatei Amir Hatami a anunţat că a dotat regimentele de luptă cu 1000 de drone, relatează AFP, conform News.ro.
În faţa „ameninţărilor cu care ne confruntăm”, armata are „prioritatea de a-şi consolida avantajele strategice în vederea unei riposte rapide şi zdrobitoare la orice invazie şi atac”, a declarat generalul, citat de televiziunea de stat. Iranul a ameninţat în special că va bloca strâmtoarea Ormuz, un punct de trecere cheie pentru transportul mondial de petrol şi gaze naturale lichefiate.
Cotidianul Kayhan, apropiat de putere, afirmă joi într-un editorial că „închiderea strâmtorii este dreptul Republicii Islamice Iran”.
„Dacă inamicul scoate sabia, nu îl vom întâmpina cu un zâmbet diplomatic”, adaugă ziarul.
Aceste noi declaraţii vin la o zi după ameninţările preşedintelui american Donald Trump, care a avertizat Teheranul că „timpul este limitat” înaintea unui eventual atac american, „mai grav” decât cel din iunie anul trecut împotriva instalaţiilor nucleare iraniene. În acelaşi timp, Washingtonul a desfăşurat forţe militare navale în Golf, printre care portavionul Abraham Lincoln.
La rândul său, Uniunea Europeană îşi intensifică şi ea presiunea. Cele 27 de state membre au decis joi că vor adăuga Gardienii Revoluţiei, braţul armat al Republicii Islamice, pe lista organizaţiilor teroriste, ca răspuns la cea mai violentă represiune din istoria recentă a ţării.
„Dacă acţionaţi ca un terorist, trebuie să fiţi tratat ca atare”, a declarat şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, cu puţin înainte de începerea reuniunii miniştrilor de Externe ai celor 27 la Bruxelles. Mai multe ţări, printre care Franţa, Spania, Belgia şi Italia, s-au declarat în favoarea acestei decizii.
Gardienii Revoluţiei sunt acuzaţi de organizaţiile pentru drepturile omului că au orchestrat represiunea sângeroasă a vastei mişcări de protest care a zguduit ţara, provocând mii de morţi.
Iranul a avertizat că vor exista „consecinţe distructive”, dacă UE va lua această decizie, care ar avea însă un impact limitat, Gardienii fiind deja supuşi sancţiunilor europene.
Șeful diplomației iraniene se duce vineri în Turcia
Cu toate acestea, căile diplomatice nu par încă epuizate. După negocieri cu ţările din Golf care se opun unei intervenţii americane, şeful diplomaţiei iraniene se va deplasa vineri în Turcia, ţară care doreşte să joace un rol de mediator între Teheran şi Washington.
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, „va reitera opoziţia Turciei faţă de orice intervenţie militară împotriva Iranului”, potrivit unei surse din minister care a vorbit sub anonimat.
Într-un interviu acordat canalului CNN şi difuzat joi de agenţia Irna, preşedintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-a declarat deschis unui „dialog real şi în conformitate cu normele internaţionale” cu Statele Unite.
„Atât timp cât nu există garanţii pentru drepturile poporului iranian şi demnitatea naţiunii iraniene nu este respectată, nu există, în mod firesc, negocieri”, a avertizat el.
Moscova, la rândul său, consideră că potenţialul negocierilor este „departe de a fi epuizat”, adresând „tuturor părţilor” un apel la „reţinere”.
