Românii așteaptă reducerea sinecurilor și curățarea companiilor de stat, iar reforma este în curs de desfășurare
Legea guvernanței corporative, actualizată pentru 2025
Viceprim-ministra Oana Gheorghiu a declarat că procesul de reformă în companiile de stat din România este în desfășurare și subliniază că acesta necesită timp și respectarea legislației cu strictețe. Potrivit acesteia, modificările aduse în 2025 la Ordonanța de Urgență 109 din 2011, adaptate conform principiilor OECD, oferă instrumentele necesare pentru demararea reformei.
„E un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic”, a afirmat Gheorghiu.
Aceasta a menționat că alte țări membre OECD au avut procese îndelungate de implementare a guvernanței, iar România a început progresiv: „Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa.”
Ghiduri pentru ministere și managementul companiilor de stat
Un aspect important al reformei constă în instruirea funcționarilor publici și a miniștrilor privind gestionearea companiilor de stat. Oana Gheorghiu explică că statul, deși este acționar majoritar sau unic, nu poate interveni discreționar în administrarea acestor firme.
„O companie de stat înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100%. Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie”, a precizat viceprim-ministra. Rolul ministerelor este să definească clar compoziția consiliului de administrație, profilul profesioniștilor necesari și așteptările privind performanța.
Indicatori de performanță revizuiți
Până în prezent, indicatorii de performanță impuși companiilor de stat au fost, în opinia Oanei Gheorghiu, ineficienți. Aceasta a oferit exemple de indicatori „ridicoli”, cum ar fi prezența zilnică la muncă sau menținerea numărului de clienți în monopoluri, considerând că „numărul de clienți nu poate să fie un indicator la o companie care e monopol.”
Limitarea participării în consiliile de administrație
Problemele legate de suprapunerea membrilor în mai multe consilii, cu salarii numeroase în paralel, au fost abordate prin restricții legislative. Astfel, „Nu mai ai voie să fii în mai multe consilii de administrație,” a spus Oana Gheorghiu.
De asemenea, ministerele pot numi maxim un membru în consiliile formate din trei membri și doi în cele cu cinci membri, pentru a preveni suprasolicitarea și conflictele de interese.
Recuperarea pierderilor și perspectivele restructurării
Oana Gheorghiu a explicat că unele pierderi din companiile de stat încep să se recupereze „prin reducerea costurilor, prin reducerea numărului de membri, prin costurile de administrație, deci să reduc cheltuielul consiliului de administrație.” Cu toate acestea, efectele vizibile vor apărea odată cu implementarea restructurărilor, care sunt condiționate de existența unor consilii de administrație formate din profesioniști.
„Prima condiție pentru ca o societate să aibă șanse de a deveni performantă este să aibă un consiliu de administrație format din profesioniști”, a conchis viceprim-ministra.
În prezent, demersurile oficiale continuă pentru consolidarea guvernanței corporative și creșterea eficienței companiilor de stat din România, urmând ca rezultatele reformelor să fie monitorizate în următorii ani.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
