Curtea de Apel București a emis un prim verdict favorabil pentru numirea lui Dacian Dragoș la Curtea Constituțională, în timp ce se așteaptă o a doua decizie importantă care ar putea afecta funcționarea CCR și proiectul privind pensiile speciale ale magistraților.
Prim verdict favorabil la Curtea de Apel București pentru Dacian Dragoș
La data de 10 februarie 2026, Curtea de Apel București (CAB) a pronunțat o decizie în favoarea judecătorului Dacian Dragoș, numit la Curtea Constituțională de președintele Nicușor Dan. Instanța a admis cererea de sesizare a CCR formulată de Președinția României și a respins excepțiile ridicate de reclamanta, avocata AUR Silvia Uscov, care contestase numirea. Hotărârea nu este definitivă, fiind posibil recurs în termen de 5 zile.
Pe 11 februarie 2026, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra unei a doua cereri, care vizează suspendarea decretelor de numire atât pentru Dacian Dragoș, cât și pentru judecătorul Mihai Busuioc, numit de PSD, ambele demersuri făcute de avocata AUR.
Contextul contestărilor la Curtea de Apel și CCR
Inițierea acțiunilor AUR
Demersurile au fost inițiate în urma unei sesizări din 4 ianuarie 2026, când Silvia Uscov a contestat la Curtea de Apel București decretul de numire a lui Dacian Dragoș, pe motiv că nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani necesară pentru funcția de judecător CCR. Ulterior, avocata a cerut și anularea decretelor pentru ambii judecători.
Impactul asupra activității CCR
Dacă CAB va admite suspendarea numirilor, activitatea CCR ar putea fi blocată, iar decizia instanțelor devine crucială în contextul în care Curtea urmează să se pronunțe pe 11 februarie 2026, în legătură cu al doilea proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraților adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Al doilea proiect privind pensiile speciale și blocajul de la CCR
Al doilea proiect privind pensiile speciale, asumat de Guvern pe 2 decembrie 2025, prevede ca magistrații să se poată pensiona la 65 de ani, față de 48, cu o pensie ce nu poate depăși 70% din ultimul salariu net (comparativ cu 80% din salariul brut în forma anterioară). Perioada de tranziție a fost extinsă la 15 ani, iar vechimea necesară rămâne de minimum 25 ani în magistratură, cu 10 ani asimilați din alte domenii juridice.
Proiectul a fost contestat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar decizia a fost amânată de patru ori, parțial din cauza boicotului unor judecători PSD. Situația este complicată de contestările privind numirile judecătorilor CCR, iar Curtea de Apel București întârzie decizia în această privință.
Decizia CCR este esențială pentru deblocarea finanțării din fondurile europene PNRR, în valoare de 231 de milioane de euro, legată de reforma pensiilor speciale. Comisia Europeană va evalua îndeplinirea acestui jalon în februarie 2026.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
