În 2025 s-a înregistrat un număr record de insolvențe, cu aproape 300 mai multe decât în 2024, arată un raport Coface
Context general și cauze ale insolvențelor
Conform studiului realizat de Coface, în anul 2025 au fost deschise 7.553 de insolvențe, un nivel maxim în ultimii șapte ani, în creștere cu aproape 300 față de 2024. Raportul nu leagă direct această evoluție de conflictul din Orientul Apropiat, dar atribuie creșterea insolvențelor unor factori precum politicile fiscale și monetare restrictive într-un context geopolitic incert.
În mod particular, sectoarele construcții și pharma au fost afectate de întârzieri în plata facturilor de către Stat. „Sectorul construcțiilor se confruntă însă cu riscuri majore de lichiditate din cauza întârzierilor de plată ale statului. Harta cash flow-ului jucătorilor locali a fost în 2025 modelată de erodarea comportamentului de plată al Statului în sectorul pharma”, se menționează în raport.
Sectorul cu cel mai mare număr de insolvențe a fost comerțul, cu 1.844 de cazuri, însă acesta a înregistrat o scădere de 4% comparativ cu anul anterior.
Veștile bune
Ritmul de creștere a insolvențelor a încetinit în 2025, fiind de +3,84% față de +9,38% în 2024, deși nivelul rămâne ridicat. Peste 90% din firmele care au intrat în insolvență au avut o cifră de afaceri sub 0,5 milioane de euro sau nu au depus bilanțul pe 2024, indicând un impact economic și social relativ redus.
Numărul procedurilor de concordat preventiv a crescut considerabil, atingând 221 în 2025 față de 96 în 2024, iar dintre firmele cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro, 8 din 11 au optat pentru concordat în loc de insolvență. În plus, 2025 a marcat cel mai ridicat număr de înmatriculări de firme din ultimii ani, 153.425, cu o creștere de 23%, în special în București, Ilfov, Cluj și Timiș.
Numărul radierilor a rămas stabil, la 83.232, putând indica o consolidare relativă a mediului de afaceri.
Veștile proaste
Totuși, 2025 a adus cel mai ridicat număr de insolvențe din ultimii 7 ani, cu recorduri în ultimele luni ale anului, semnalând o deteriorare a lichidității. Insolvențele firmelor mari sunt de asemenea la un nivel record, cu riscuri semnificative asupra angajaților și lanțurilor de furnizori.
Sumele refuzate la plata prin cecuri și alte instrumente au atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, reflectând presiuni majore asupra fluxului de numerar. Economia s-a confruntat cu o creștere modestă a PIB-ului de 0,6%, o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului, inflație de aproape 10% și un deficit bugetar ridicat de 8,2% din PIB.
Factorii externi au inclus un război tarifar global, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Apropiat, toate contribuind la tensiuni asupra economiei și lanțurilor de aprovizionare.
Evoluții sectoriale și teritoriale
Consolidarea fiscală și costurile ridicate de finanțare, împreună cu întârzierea plăților de la stat, au amplificat riscul de insolvență în sectoare precum construcțiile și cele dependente de consumul privat.
Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager, a subliniat impactul acestor factori și evoluțiile negative ale industriei și agriculturii în anumite cazuri.
Din punct de vedere geografic, cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în București (1.359), urmat de județele Bihor (661) și Cluj (511). Bucureștiul a atras, de asemenea, cele mai multe înmatriculări de firme și încetări de activitate.
Radiografia mediului de afaceri românesc în 2025
Mediul de afaceri din România a rămas dinamic în 2025, cu o capacitate ridicată de regenerare, reflectată printr-un număr mare de înmatriculări. Din cele peste 1,29 milioane companii active, aproximativ 100.000 sunt SRL-uri, iar 450.244 sunt PFA-uri.
Anul 2025 a fost marcat de o creștere cu 23% a înregistrărilor și o stabilitate a radierilor. Perspectivele pentru 2026 indică o continuare a presiunilor din cauza inflației ridicate, politicii fiscale restrictive și contextului geopolitic, elemente care vor influența mediul de afaceri în continuare.
