Documente guvernamentale dezvăluie mecanismul achiziției vaccinurilor anti-COVID și litigiul cu Pfizer
Mecanismul centralizat de achiziție a vaccinurilor
În iunie 2020, Comisia Europeană a stabilit un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID pentru toate statele membre, inclusiv România, căreia i-a fost alocată o cotă de 4,26% din tranșele disponibile, pe principiul pro-rata. Statele membre aveau la dispoziție 5 zile pentru a accepta sau respinge cantitățile repartizate, iar dacă acceptau, trebuiau să cumpere întreaga cantitate alocată, fără posibilitatea de a reduce comanda.
Pentru coordonarea activităților la nivel național, pe 20 noiembrie 2020, s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), aflat sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului și prim-ministrului. Președintele CNCAV a fost medicul militar colonel Valeriu Gheorghiță, iar vicepreședintele, secretarul de stat Andrei Baciu.
Documentele arată că reprezentantul României la Comitetul European de Vaccinare a fost cercetătorul Cătălin Țucureanu, care a transmis informațiile către CNCAV. Acesta întocmea o notă de informare, transmisă apoi premierului Florin Cîțu, responsabil de luarea deciziei finale privind achiziția vaccinurilor. Dacă premierul nu transmitea un refuz explicit în termen de 5 zile, comanda era considerată aprobată. După aprobarea prim-ministrului, ministrul Sănătății semna documentele de comandă care erau trimise Comisiei Europene pentru implementare. CNCAV a funcționat până în mai 2022, când a fost desființat, iar atribuțiile au fost preluate de Ministerul Sănătății.
Litigiul cu producătorul Pfizer
Un al doilea set de documente din 2023 relevă detalii privind contractul de achiziție a 39 milioane doze Pfizer, semnat în mai 2021 în mandatul premierului Florin Cîțu. În decembrie 2022, Comisia Europeană a început negocieri cu Pfizer pentru amendarea contractului (Amendamentul 5), prin care statele puteau primi cantități mai mici, însă cu obligația de a plăti jumătate din valoarea vaccinurilor neacceptate. Termenul limită pentru acceptare era 24 mai 2023.
Ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, a respins inițial atât contractul original, cât și amendamentul, propunând găsirea altor soluții. Mai târziu, în 9 mai 2023, Rafila a prezentat două opțiuni premierului Nicolae Ciucă: acceptarea Amendamentului 5, cu un cost bugetar de puțin peste 1 miliard de lei pe patru ani, sau refuzul, care implica plata integrală imediată a circa 1,9 miliarde de lei. Premierul a cerut analiza Direcției Generale Juridice, dar nu a luat o decizie înainte de expirarea termenului.
Ministerul Finanțelor, condus succesiv de Adrian Cîciu și Marcel Boloș, a fost informat, iar Boloș a recomandat opțiunea cu impact bugetar mai mic, dar la momentul răspunsului termenul decisiv a fost depășit. În consecință, statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro în urma unui proces pierdut la Bruxelles.
Această arhitectură instituțională și deciziile din perioada pandemiei au condus la modul concret în care România a accesat și și-a asumat angajamente privind vaccinurile anti-COVID, precum și la litigii costisitoare privind contractele cu producătorii. Documentele oficiale obținute pot fi consultate integral pe site-ul G4Media.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
