Dispută între fostul ministru Alexandru Rogobete și ministrul interimar Dragoş Pîslaru privind proiectul noii legi a salarizării
Reacția fostului ministru Alexandru Rogobete
Fostul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, critică dur proiectul noii Legi a salarizării bugetarilor, realizat sub conducerea ministrului interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Rogobete afirmă că documentul a fost „un dezastru” și că „o nouă lege a salarizării care reduce veniturile personalului medical, personalului din învăţământ, din apărare, din ordine şi siguranţă nu a putut fi acceptată”.
El susține că reforma trebuie să se bazeze pe principii clare, printre care venituri protejate, plata corectă a gărzilor și angajări în sectoarele cu deficit de personal. În plus, Rogobete subliniază: „Soluţia nu este să tăiem, ci să construim mai bine”.
Poziția ministrului interimar Dragoş Pîslaru
În replică, Dragoş Pîslaru a declarat marţi că adoptarea unei legi unitare de salarizare reprezintă o opţiune necesară pentru România, subliniind că nu trebuie făcută doar pentru a respecta un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Ministrul a precizat că va consulta Comisia Europeană asupra impactului legii, în cazul în care aceasta va fi adoptată înainte de cererea finală de plată.
Pîslaru a mai adăugat că, conform regulilor PNRR, orice măsură adoptată după 31 august nu va mai fi eligibilă pentru finanţare, dar îşi va urmări în continuare interesul României în această privinţă.
Contextul pierderii fondurilor europene
La 30 august, data limită pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile pentru legea salarizării şi până la 100 de milioane de euro pentru jalonul privind decarbonizarea. Acesta a menţionat că Guvernul său nu poartă responsabilitatea pentru acest rezultat, invocând eforturile făcute în încercarea de a găsi un consens pentru adoptarea reformelor.
Astfel, dezbaterea privind proiectul Legii salarizării rămâne deschisă, iar impactul asupra accesării fondurilor europene şi asupra personalului bugetar continuă să fie subiecte importante pentru Guvern şi autorităţile implicate.
