România a investit peste 240 de milioane de euro în mini-reactoarele nucleare de la Doicești, iar proiectul ajunge la costuri estimate între 6 și 7 miliarde de euro
Investițiile și costurile proiectului
Proiectul de construire a mini-reactoarelor nucleare de la Doicești se realizează printr-un parteneriat între compania românească de stat Nuclearelectrica și firma americană NuScale. Până în prezent, România a investit peste 240 de milioane de euro în această inițiativă, conform datelor furnizate de Ministerul Energiei, acționarul principal al Nuclearelectrica. Din această sumă, 24 de milioane de euro au fost alocate pentru achiziția terenului, iar majoritatea restului sumei a fost investită în studii.
Inițial, costul proiectului era estimat între 2 și 3 miliarde de euro, însă, ca urmare a utilizării unei tehnologii inovatoare și a perturbărilor cauzate de pandemia de COVID-19, prețul estimat s-a ridicat acum la 6–7 miliarde de euro.
Reacții din partea oficialilor
Premierul Ilie Bolojan a calificat investiția ca fiind o „gaură neagră” și a afirmat că statul va rămâne „cu un teren și niște hârtii”. El a menționat că a informat despre situație ambasada Statelor Unite ale Americii. Pe de altă parte, directorul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a recunoscut că statul a plătit o sumă semnificativ mai mare decât partenerul privat în derularea financiară a proiectului.
Poziția ambasadorului Andrei Muraru
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a admis dificultățile cu care s-a confruntat proiectul, inclusiv rezistența companiei americane NuScale de a transfera tehnologia. Totodată, el a precizat că modul în care premierul Bolojan a gestionat comunicarea a fost criticat în SUA, susținând că „dacă România era nemulțumită de acest proiect, acest lucru trebuia comunicat părții americane în cu totul și cu totul alți termeni”.
Muraru a subliniat caracterul strategic al proiectului și a afirmat că speră să continue „într-o altă formă”, menționând avantajul poziției geografice și experiența României în domeniul nuclear.
Aspecte tehnice și negocieri
Ambasadorul a remarcat faptul că de la început NuScale „a fost prima companie din Statele Unite care a primit o certificare pentru această tehnologie nucleară modulară mică (SMR)”, dar a evidențiat inabilitatea Nuclearelectrica de a negocia un joint venture, așa cum au realizat alte companii din regiune, precum polonezii prin Orlen.
Muraru a afirmat că s-au observat atât „rezistența companiei americane de a transfera această tehnologie”, cât și dificultăți în negocierea și extinderea unei cooperări regionale. El a punctat că „compania ne spunea că ei sunt un furnizor de tehnologie și noi suntem un cumpărător. Nu așa au stat discuțiile”.
Continuarea proiectului
Diplomatul a explicat că România nu a încercat să „cumpere bunăvoința SUA” și că alte țări din regiune au încheiat deja memorandumuri cu companii americane din domeniul energiei nucleare. Deși proiectul nu este bancabil și implică riscuri, el susține că nu trebuie abandonat și că un nou guvern ar trebui să analizeze opțiunile, inclusiv schimbarea furnizorului tehnologiei.
Proiectul mini-reactoarelor de la Doicești rămâne unul complex, cu investiții semnificative și cu numeroase obstacole tehnice și diplomatice. Deciziile viitoare privind continuarea acestuia sunt așteptate să fie luate de autoritățile române.
