România, model negativ pentru Bulgaria în privința gestionării deficitului bugetar și inflației ridicate
Un buget în tensiune, o economie în răscruce
În contextul economic actual, Bulgaria funcționează cu un buget prelungit, elaborat pentru condițiile economice ale anului precedent, ceea ce se dovedește insuficient față de creșterea prețurilor la combustibili și petrol. Potrivit publicației Mediapool.bg, aceste condiții alimentează o inflație în continuă creștere. Julian Voinov, analist financiar și lector la Noua Universitate Bulgară, a subliniat că partea de cheltuieli din buget depășește constant capacitatea de sustenabilitate a economiei, fapt agravat de ineficiența cheltuielilor și alimentarea sistemelor de corupție din economia subterană. Totuși, el consideră că situația nu este „atât de catastrofală pe cât politicienilor le place să o prezinte”.
Bomba fiscală a automatismelor bugetare
Conf. univ. Radostin Vazov, lector la Universitatea din Sofia și Noua Universitate Bulgară, a identificat automatismul indexării, prevăzut în legile bugetare, drept o „bombă fiscală”. Aceste mecanisme fac imposibilă menținerea unui buget echilibrat fără a provoca deficite excesive sau tensiuni economice. Voinov susține că singura soluție este implementarea de reforme structurale pe termen lung.
Unde se pierd banii: sănătate, apărare și contracte de cartel
Analiza experților evidențiază cheltuieli ineficiente în domenii precum securitatea națională, unde Bulgaria deține cea mai mare pondere în UE în ceea ce privește cheltuielile pe cap de locuitor, în special la salarii. Sistemul de sănătate este considerat „extrem de ineficient”, cu risipă de fonduri pe servicii nejustificate. De asemenea, acordurile de cartel între companii cresc artificial prețurile, problemă care necesită inspecții și o reglementare mai activă.
Reforma administrației: posibilă și necesară
Vazov propune ca funcționarii publici să-și plătească singuri primele de asigurare, iar administrația de stat să fie redusă cu aproximativ 10% fără să afecteze calitatea serviciilor. Facilitatorul pentru această restructurare este guvernarea electronică, considerată un instrument esențial de optimizare.
Presiunile sociale vs. disciplina bugetară: o dilemă majoră
Presiunile pentru majorarea cheltuielilor sociale sunt reale, dar conform avertismentului lui Vazov: „Dacă guvernul cedează presiunilor şi îşi slăbeşte din nou bugetul pentru a satisface toate revendicările sociale, asta înseamnă că în trei sau patru ani vom fi la nivelul României”. Voinov adaugă că menținerea unui deficit bugetar combinat cu refuzul creșterii impozitelor conduce la acumularea continuă a datoriei publice și recomandă o reducere graduală a deficitului în anii următori.
Fereastra de oportunitate: acum sau niciodată
Ambii analiști insistă asupra începutului imediat al reformelor. Vazov subliniază că „dacă aceste reforme nu sunt făcute acum, într-un an şi jumătate vom fi din nou în pieţe şi într-o situaţie economică mult mai proastă”. El amintește că bugetul 2026 poate include mecanisme ce vor intra în vigoare din 2027. Lipsa acțiunii poate atrage o procedură de deficit excesiv din partea Uniunii Europene, cu penalizări financiare, avertizează Voinov.
În discuția privind cauzele inflației, Vazov respinge legătura cu adoptarea euro, declarând: „Orice afirmaţie conform căreia euro ar fi de vină pentru creşterea preţurilor este nefondată. Aici vorbim despre speculaţii, despre creşterea preţurilor surselor de energie şi despre creşterea salariilor, ceea ce pune automat presiune pe inflaţie.”
Astfel, problema bugetară și inflația ridicată rămân în centrul dezbaterii economice din Bulgaria, cu un accent ridicat pe necesitatea reformelor structurale pentru evitarea unui declin economic similar cu cel perceput în România.
