Băncile, datoria publică și profitul: dezbateri privind costul finanțării în Moldova
Analiza veniturilor și activelor sistemului bancar
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, a inițiat o discuție asupra structurii activelor și veniturilor din dobânzi ale sectorului bancar, evidențiind evoluția acestora în 2025. Potrivit datelor prezentate, băncile comerciale au înregistrat venituri din dobânzi în valoare de aproximativ 11,16 miliarde de lei, dintre care 8,28 miliarde de lei (74%) provin din credite acordate populației și companiilor. Restul veniturilor au venit din alte instrumente financiare, inclusiv titluri de stat și certificate emise de Banca Națională a Moldovei (BNM).
La sfârșitul anului 2025, activele totale ale sistemului bancar au fost estimate la circa 190 miliarde de lei. Dintre acestea, creditele și avansurile însumau 103,6 miliarde de lei, fondurile plasate la BNM reprezentau 32,6 miliarde de lei, iar investițiile în titluri de stat și certificate ale băncii centrale valorau aproximativ 32 miliarde de lei. Astfel, o parte semnificativă a resurselor băncilor este direcționată către finanțarea statului, și nu exclusiv către sectorul real.
Aspecte privind finanțarea statului și sectorul privat
Ion Sturza a subliniat că „deținerea de active lichide și fiabile de către bănci reprezintă o practică bancară normală”, însă avertizează asupra situației în care „finanțarea statului devine mai atractivă decât creditarea proiectelor de investiții private”. Aceasta poate determina băncile să preferă instrumentele financiare cu risc redus în detrimentul creditării directe a economiei reale.
Opiniile exprimate în cadrul dezbaterii
Fosta ministră a finanțelor, Mariana Durleșteanu, a afirmat necesitatea revizuirii strategiei privind piața titlurilor de stat, propunând dezvoltarea instrumentelor pe termen lung și a pieței secundare. Ea a remarcat că „finanțarea deficitului bugetar este prea costisitoare, deoarece este vorba de banii noștri — banii contribuabililor” și a ridicat chestiunea impozitării profiturilor bancare și a dividendelor către acționari.
Ion Prisecaru, fost șef al Administrației Fiscale, a corelat situația actuală cu politicile financiare anterioare, menționând că acestea „nu au stimulat suficient finanțarea sectorului real al economiei”. Antreprenorul și fostul ministru al apărării, Valeriu Pleşca, a susținut că „impozitarea băncilor trebuie adusă la nivelul oricărui alt agent economic”.
De asemenea, în cadrul discuției s-a ridicat ipoteza că o impozitare suplimentară a băncilor ar putea diminua nevoia statului de a recurge la împrumuturi, însă acest punct necesită o analiză economică detaliată, întrucât impactul depinde de mai mulți factori specifici activității bancare și politicii fiscale.
Contextul economic și implicațiile finanțării
Discuția reflectă o problemă extinsă legată de modul în care resursele financiare sunt distribuite între sectorul public și cel privat. Pentru bănci, titlurile de stat și instrumentele BNM reprezintă elemente centrale în gestionarea lichidității și reducerea riscurilor. Totodată, randamentul ridicat al acestor active poate reduce atractivitatea creditării sectorului real.
Pentru stat, costurile serviciului datoriei interne influențează direct bugetul de stat, pe când mediul de afaceri are nevoie de acces facil și costuri rezonabile pentru fondurile de investiții.
Tema analizată de participanții la dezbatere include și faptul că aproximativ 95% din activele băncilor moldovenești sunt în proprietate străină, ceea ce influențează percepțiile privind rolul acestora în dezvoltarea economică a țării.
Dezbaterile generate de postarea lui Ion Sturza sugerează că această temă va continua să fie discutată în spațiul public și că va putea atrage interesul instituțiilor relevante în elaborarea unor politici financiare și economice.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „logos-pres.md”
