Emil Gânj, bărbatul dat în urmărire de Poliția Română, suspectat că și-a ucis fosta parteneră și a dat foc casei, a fost condamnat în 2008 nu doar pentru o altă crimă, ci și pentru act sexual cu un minor, dezvăluie miercuri siteul de investigații Snoop.
În cazul Gânj, jurnaliștii au descoperit din dosarele publice că, în 2008, Curtea de Apel Tg. Mureș a respins în anul apelul făcut de o victimă anterioară a bărbatului, și de părinții acesteia, care au contestat sentința prea blândă aplicată lui Gânj. Pedepsit cu suspendare, apoi el a ucis de două ori, ultima crimă, cea recentă în care a dat foc casei din Mureș tulburând societatea românească.
Fapta descoperită de ziariști în documentele justiției s-a petrecut în 2006, când Emil Gânj era deja major, dar conform vechiului Cod Penal a fost în 2008 încadrat la „act sexual cu un minor” și a primit 3 ani cu suspendare, scrie Snoop.
După acel viol, bărbatul a rămas în libertate, iar în 2011 a ucis un bărbat. Apoi a fost eliberat condiționat, deși pedeapsa expira în 2026. Acum este căutat de Poliție, fiind principalul suspect pentru moartea Andei, fosta lui prietenă, o tânără de 23 ani.
Moartea Andei a fost al 28-lea femicid din 2025 în România. În București au avut loc proteste după alte cazuri petrecute.
Pe 16 iunie, un bărbat în vârstă de 37 de ani a ucis o tânără de 22 de ani, însărcinată și mamă a doi copii, în Prahova. Bărbatul a lovit-o în mod repetat cu toporul în cap, apoi a plecat de la locul crimei. Acesta o agresa pe tânără încă din adolescență. În dimineața crimei, poliția fusese la agresor acasă, dar l-au lăsat în libertate.
Pe 31 mai, un bărbat de 49 de ani a împușcat-o mortal pe Teodora Marcu, o tânără de 23 de ani însărcinată. Bărbatul era fostul ei agresor, împotriva căruia Teodora solicitase ordin de protecție în urmă cu mai mulți ani. Agresorul a urmărit-o pe stradă, în complexul Cosmopolis, din Ilfov, și a împușcat-o în plină zi, în fața mai multor copii martori la atac.
Femicidul – sau feminicidul – înseamnă uciderea intenționată a unei femei sau fete, adesea comisă de către un bărbat / partener intim, ca urmare a unor sentimente de ură, conform ONU, OMS și Convenției de la Istanbul.
În primele 4 luni ale anului, Poliția a emis 3.788 de ordine de protecție provizorii. Dintre acestea, 1.464 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.
În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 40.030 de cazuri de violență domestică, dintre care 19.984 în mediul urban și 20.046 în mediul rural.
Cele mai multe infracțiuni sunt legate de loviri sau alte violențe – care reprezintă 57% din total (8.757 de cazuri). Urmează amenințările, cu 12% (1.840 de fapte). Împreună, aceste două tipuri de abuz acoperă peste două treimi din toate cazurile înregistrate în 2025. Dar nu toate violențele sunt raportate la Poliție. Iar alte forme de abuz „nu se văd”, conform statisticilor oficiale.
„Fapta inculpatului care a întreţinut raporturi sexuale cu o minoră care nu a împlinit vârsta de 15 ani, în repetate rânduri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „act sexual cu un minor”, prevăzut de art.198 alin.1 Cod penal”, a aratat instanța din 2008, în cazul Emil Gânj.
Astăzi, potrivit modificărilor aduse Noului Cod Penal prin Legea nr. 217/2023 și Legea nr. 424/2023, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, vârsta consimțământului sexual este stabilită la 16 ani.
Orice act sexual cu un minor sub acest prag este considerat viol, chiar și în cazul unui consimțământ aparent. Violul asupra unui minor se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 12 ani – sau mai mult, dacă este vorba de circumstanțe agravante.
În 2008 Emil Gânj a scăpat de închisoare, deși chiar și după începerea urmării penale acesta a continuat, să se întâlnească cu victima sa. În perioada 09.02.2007 – 11.03.2007 „cei 2 au locuit împreună, la inculpat într-o casă nelocuită, apoi la domiciliul inculpatului, unde au întreţinut în mai multe rânduri relaţii sexuale”, „cu acordul acesteia”, se arată în hotărârea judecătorilor.
Anchetele din ultimii ani ale publicațiilor Dela0 și Libertatea au dezvăluit că în mii de cazuri agresorii au fost condamnați pentru „act sexual cu un minor” și au primit pedepse cu suspendare, deși victimele aveau 12, 13 sau 14 ani, faptele prezentau elemente evidente de abuz sau manipulare, iar în unele cazuri era vorba chiar de violență fizică sau amenințări.
Cazuri cu minore de 11-13 ani care au „consimțit” să facă sex cu bărbați de 30 sau 40 de ani sau cazuri clasificate ca „relații consensuale”, deși diferențele de vârstă și contextul socio-economic indicau clar viol.
Judecătorii evitau să aplice încadrarea de viol – care presupunea ideea de forță, constrângere sau lipsă de consimțământ clar.
Conform documentării Snoop, curtea de Apel Tg. Mureș a respins apelul făcut de victimă și de părinții ei care au contestat sentința prea blândă aplicată lui Gânj. A considerat că pentru „un tânăr de 21 de ani, a cărui comportare şi conduită pot fi încă modelate, care este la primul conflict cu legea penală”, o „pedeapsă excesiv de severă” ar deturna rolul de reeducare pe care îl are sentința dată.
În schimb, instanța a decis că este suficient ca inculpatul să se prezinte la Serviciul de Probațiune doar o dată la fiecare trei luni (trimestrial), și nu lunar, așa cum stabilise inițial prima instanță.
În timpul perioadei de suspendare Emil Gânj ucide un bărbat.
Foto: Colaj Snoop.ro
