Într-o Românie măcinată de dezechilibre economice și deficit bugetar, există județe în care realitatea sfidează logica economică.
Botoșaniul, un județ situat în nordul extrem al țării, cu un patrimoniu natural și istoric impresionant, este unul dintre cele mai elocvente exemple. Deși este o zonă cu un potențial agricol și turistic uriaș, statisticile arată că mai puțin de un sfert din botoșăneni lucrează oficial, iar statul este principalul angajator, potrivit adevărul.ro
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani, în aprilie 2025 erau doar 62.143 de salariați activi, dintr-o populație aptă de muncă de peste 245.000 de persoane. Procentual, doar 30% din botoșănenii care ar putea lucra o fac legal, iar dacă raportăm acest număr la întreaga populație a județului, proporția celor care muncesc oficial scade la sub 15%.
Restul populației active este format din șomeri (aproximativ 4%), persoane care muncesc sezonier în străinătate, zilieri sau indivizi fără nicio formă de venit declarată. În satele sărace, există oameni care nu au asigurare medicală, nu contribuie la sistemul de pensii și trăiesc la limita subzistenței. În fața acestor date, autoritățile județene ridică din umeri.
„Suntem aproape 400.000 de locuitori și doar 60.000 muncesc. Este incredibil. Unde sunt restul? De ce nimeni nu ia taurul de coarne?”, se întreabă Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean.
O altă problemă gravă a județului este îmbătrânirea populației. Numărul pensionarilor îl depășește pe cel al angajaților cu peste 25%. În unele sate, precum Adășeni, persoanele de peste 70 de ani reprezintă majoritatea populației.
Plecarea tinerilor în străinătate și scăderea natalității au lăsat în urmă o populație îmbătrânită, dependentă de pensii plătite din contribuțiile unei minorități active. Aproape jumătate dintre botoșăneni sunt fie copii, fie pensionari – iar întrebarea „cine va mai plăti pensiile?” devine din ce în ce mai apăsătoare.
Din totalul angajaților din județ, jumătate lucrează în sistemul public. De altfel, cel mai mare angajator este Spitalul Județean „Mavromati” Botoșani, cu aproape 2.000 de salariați. Acest dezechilibru între sectorul bugetar și cel privat este o constantă în județele sărace, unde posturile de la stat sunt văzute ca o garanție a stabilității.
„Toți visează la un loc la stat. Chiar și ca portar sau magazioner. Este o siguranță – salariul vine la timp, ai zile libere, ești protejat. La privat nu știi ce urmează”, spune un botoșănean cu experiență în ambele domenii.
Botoșaniul nu este singurul județ în această situație. Teleorman, Vaslui, Gorj sau Caraș-Severin se confruntă cu realități similare. Iar măsurile de austeritate propuse de Guvern – precum creșterea TVA sau plafonarea sporurilor – vor lovi exact aceste zone fragile economic. Pentru populația deja vulnerabilă, orice scumpire sau tăiere de venituri poate avea consecințe dramatice.
