Lucian Pahonțu și controversele legate de trecutul său și conducerea SPP
Trecutul din Securitate al lui Lucian Pahonțu și represiunea din 1989
Conform investigațiilor realizate de **Recorder**, **Lucian Pahonțu** a avut legături directe cu ministrul apărării **Vasile Milea** și a făcut parte din unitatea care a reprimat protestele revoluționare din București, în data de 21 decembrie 1989, evenimente soldate cu 48 de morți. Potrivit rapoartelor și dosarelor revoluției, unitatea condusă de Pahonțu a fost prezentă în zona baricadei de la hotelul Intercontinental, scena unor violențe majore. Totodată, conform ziarului **Le Monde**, Pahonțu a fost prezent în timpul Mineriadei din iunie 1990, când minerii au intervenit pentru a dispersa protestele împotriva președintelui **Ion Iliescu**. Deși a recunoscut prezența sa în acele momente, Pahonțu a negat implicarea activă în represiune, afirmație contrazisă de mărturii militare din dosarele judiciare ale acelor evenimente.
Declarațiile lui Nicușor Dan privind scandalul Pahonțu și replica dură a CNSAS
În august 2026, președintele **Nicușor Dan** a declarat că nu a efectuat încă o evaluare managerială privind activitatea lui Pahonțu la **SPP** și a subliniat că „orice persoană care a reprimat astfel de acțiuni nu poate ocupa o funcție înaltă în stat”. Cu toate acestea, Dan a afirmat că „Pahonțu nu se află în această situație”. Această poziție a fost contrazisă de istoricul **Mădălin Hodor**, vicepreședinte al **CNSAS**, care a precizat pentru **Le Monde** că „președintele greșește când afirmă că Pahonțu nu a comis astfel de fapte”. Hodor a adăugat că verificarea oficială a implicării lui Pahonțu în represiuni nu a fost realizată de CNSAS.
Prăbușirea popularității lui Nicușor Dan pe fondul scandalului SPP
Scandalurile legate de trecutul lui Pahonțu au afectat imaginea publică a președintelui Nicușor Dan, ales în 2025 pe o platformă anticorupție și proeuropeană. Critici au apărut în urma prezenței sale la o reuniune organizată de fostul președinte american **Donald Trump** și după folosirea expresiei „prooccidental” în loc de „proeuropean”. De asemenea, dezvăluirile privind pensia de 7.000 de euro pe care Pahonțu a primit-o timp de doi ani, pe lângă salariu, și acuzațiile de plagiat asupra tezei sale doctorale au amplificat nemulțumirile publice, iar unele voci din societatea civilă cer organizarea unui referendum pentru demiterea lui Dan.
Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu
Lucian Pahonțu a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în 1987 și a activat în Ministerul de Interne în perioada 1987-1990. A fost comandant de pluton în trupele de securitate, structură militară care a acționat în decembrie 1989. Din 2005, Pahonțu este director al **Serviciului de Protecție și Pază (SPP)**, fiind numit inițial de președintele **Traian Băsescu**. De asemenea, a deținut funcții militare importante în Jandarmerie. În anul 2024, a fost trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele, păstrându-și totodată conducerea SPP. Conform surselor, salariul său net ajunge la peste 31.000 de lei lunar.
Cum răspunde șeful SPP
În urma dezvăluirilor, Lucian Pahonțu nu a răspuns punctual întrebărilor legate de trecutul său revoluționar. Generalul a transmis un punct de vedere general în care a invocat că activitatea sa a fost în conformitate cu legile și principiile militare, afirmând că „loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea” i-au ghidat întreaga carieră.
Aceste informații aduc în discuție aspecte importante legate de trecutul militar și decizional al lui Lucian Pahonțu, precum și reacțiile instituțiilor și actorilor politici la aceste controverse.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
