Parlamentul ar putea intra în legalitate după aproape 17 ani fără proprietar oficial
Renovarea clădirii și lipsa documentelor legale
Clădirea Parlamentului Republicii Moldova, afectată grav în urma protestelor violente din 7 aprilie 2009, ar putea fi în curând înscrisă oficial în evidențele statului, după aproape două decenii în care nu a avut un proprietar înregistrat. Deși sediul a fost renovat și folosit pentru ședințele plenare din februarie 2014, documentele finale de recepție nu au fost încă înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile. Această situație a fost comunicată de Curtea de Conturi, conform rapoartelor preluate de Știri.md și moldova1.md.
Raportul Curții de Conturi și blocajele administrative
Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) nu a transmis Secretariatului Legislativului proiectul de execuție final al reconstrucției clădirii, în ciuda finalizării lucrărilor în 2019. Potrivit auditorilor, lipsa actelor justificative a generat denaturări în situațiile financiare consolidate ale statului, cu o supraevaluare de circa 581,9 milioane de lei la capitolele „Clădiri” și „Construcții speciale”.
Reprezentanții MIDR au recunoscut problema și au menționat existența unui „blocaj între instituții”. În cadrul ședinței Curții de Conturi, reprezentanta ministerului a declarat: „Am făcut demersuri pentru transmiterea clădirii, am transmis documentația tehnică, am transmis solicitări oficiale către Secretariatul Parlamentului, am elaborat două proiecte de hotărâri, însă situația este blocată”. La 14 aprilie a fost elaborat un nou proiect de hotărâre, în colaborare cu Cancelaria de Stat, care prevede gestionarea clădirii de către Direcția de Exploatare a Imobilului.
Istoricul reconstrucției și utilizarea clădirii
După deteriorările provocate în 2009, conform HG nr. 321/2009, clădirea a fost transferată Ministerului Construcțiilor pentru reparații capitale. Peste 500 de milioane de lei au fost cheltuiți în perioada 2009–2016, iar prima etapă a fost finalizată în februarie 2014, moment în care deputații au revenit în sediu. Ulterior, lucrările la exterior și anexele au continuat până în 2017, iar între 2016–2018 au fost efectuate lucrări suplimentare în valoare de aproximativ 581 de milioane de lei.
Șeful Direcției Generale Administrative a Parlamentului, Nicolae Munteanu, a indicat că problema a apărut când conducerea Legislativului a decis să folosească clădirea înainte de finalizarea tuturor procedurilor legale. El a explicat: „În 2016, conducerea a hotărât să intre în clădire fără ca procedura legală să fie finalizată. Ministerul spunea: Noi n-am reușit să finalizăm procedura pentru că voi ați intrat în clădire”. Lipsa documentelor tehnice a împiedicat verificarea sistemelor inginerești, în special a sistemului anti-incendiu.
Pași finali pentru regularizarea situației
După ședința Curții de Conturi din 23 aprilie 2024, Secretariatul Parlamentului a emis pe 4 mai un aviz pozitiv pentru un proiect de hotărâre a Guvernului privind preluarea oficială a clădirii din gestiunea MIDR. În conformitate cu documentul, cele două instituții vor forma o comisie pentru finalizarea transferului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii. Se prevede și înregistrarea provizorie a bunului în Registrul Bunurilor Imobile, urmată de înregistrarea definitivă de către Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile.
Evenimentele din 7 aprilie 2009, care au dus la aceste situații juridice, rămân între cele mai semnificative momente din istoria recentă a Republicii Moldova, implicând pagube materiale de 146 de milioane de lei și consecințe importante pentru ordinea publică și administrația statului.
