Comerțul cu amănuntul în România a înregistrat zece luni consecutive de scădere, în contextul inflației ridicate și al schimbării comportamentului consumatorilor
Evoluția comerțului cu amănuntul în 2026
Potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică, în mai 2026, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, aceasta fiind a zecea lună consecutivă de declin. Pe primele cinci luni din 2026, scăderea cumulată a fost de 5,3%, reflectată în reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-7,7%), alimente (-3,5%) și carburanți (-1,7%).
Cauzele scăderii consumului
Ritmul redus al consumului este atribuit în principal inflației ridicate. Rata anuală a prețurilor de consum a urcat la 10,71% în aprilie 2026, față de 9,87% în martie. Acest fenomen determină o scădere a puterii de cumpărare, chiar dacă salariile rămân la niveluri apropiate de media europeană. Florian Libocor, economist șef al BRD, a explicat: „Modelul de creștere bazat pe consum, salarii mici și forță de muncă ieftină, care a dat rezultate excepționale două decenii, și-a atins limitele”.
Schimbări în comportamentul consumatorilor
Un sondaj realizat în mai 2026 de IRSOP relevă o tendință accentuată către economisirea precauționară, preferată de aproape jumătate din populație, ceea ce reduce lichiditatea în economie. De asemenea, proporția celor care declară că și-au redus cumpărăturile pentru consumul curent a crescut de la 55% la 61%.
Un studiu al companiei Shopfully indică faptul că 60% dintre români își împart achizițiile între mai multe magazine pentru a găsi cele mai bune prețuri, iar 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție. Totodată, 39% declară că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare, un procent semnificativ mai mare comparativ cu media europeană de 25%.
Perspective pentru consumul privat în 2026
Dacă tendințele din primele luni se mențin, anul 2026 ar putea marca prima perioadă recentă în care consumul privat nu mai funcționează ca un motor al economiei românești. Inflația ridicată și ratele dobânzilor menținute la niveluri superioare de Banca Națională a României contribuie la moderarea cererii. Consumatorii au ajustat deja comportamentul, reducând cheltuielile neesențiale și căutând oferte avantajoase.
