Eugen Tomac susține necesitatea reformei administrative în România, criticând actuala structura încă din 1968
Contextul actual al dezbaterii privind reforma administrativă
Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan, a declarat miercuri seară la Digi24 că actuala organizare administrativă a României „nu mai poate funcţiona după harta desenată de Ceauşescu în 1968”. El a subliniat faptul că România este singura țară membre a Uniunii Europene care nu a realizat o reformă administrativă de după aderare.
Tomac a menționat că dezbaterea privind reorganizarea teritorială va include și minoritatea maghiară, despre care a afirmat: „Nu cred că minoritatea maghiară din România va fi exclusă de la această dezbatere”. El a catalogat propunerile europarlamentarului Dragoş Benea drept un pas serioas, precizând că „UDMR întotdeauna a avut această reţinere cu privire la reforma administraţiei, dar eu sunt convins că, cu argumente serioase, (…) se poate găsi un consens pe o dezbatere aşezată”.
„Soluțiile serioase” ale coordinării PSD
Tomac s-a declarat „adeptul soluţiilor serioase” în procesul de redesenare administrativă a țării și a apreciat inițiativa lui Dragoș Benea, europarlamentar și coordonator al reformei în cadrul PSD: „Soluţiile serioase înseamnă nişte criterii foarte serioase şi cred că abordarea pe care a prezentat-o domnul Dragoş Benea este una care pleacă de la aceste premise extrem de serioase”.
Reacții și măsuri legate de reforma administrativă
La aproape o lună de la lansarea dezbaterii, guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru comasarea voluntară a localităților cu sub 1.500 de locuitori, a informat surse din PSD. Aceasta introduce un articol care să protejeze drepturile minorităților naționale, inclusiv folosirea limbii materne în administrație și condiționarea plăcuțelor bilingve de procentul minim al minorității în teritoriu.
Ministerul Dezvoltării, condus de Alexandru Stoica (PSD), va pune în dezbatere publică actul normativ care, pe lângă facilități fiscale pentru comunele comasate, prevede și măsuri de tranziție pentru personalul administrativ afectat.
Deși inițiativa este susținută de PSD, liderii UDMR își exprimă nemulțumiri, în special din cauza lipsei consultărilor și a fluctuării criteriilor privind populația minimă a comunelor care pot fi comasate. Csoma Botond, liderul deputaților Uniunii, a subliniat necesitatea luării în considerare a „particularități istorice, geografice și etnice” în procesul de reformă.
Cadrul și perspectivele reformei
Pe 26 octombrie, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat intenția partidului de a propune Guvernului să își angajeze răspunderea pentru reforma administrativ-teritorială și reorganizarea instituțională.
Propunerile social-democraților se bazează pe șase criterii de sustenabilitate administrative, care vor fi incluse într-o „matrice” ce va evalua unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri). Potrivit lui Dragoș Benea, această abordare este necesară în contextul reducerii fondurilor europene în perioada financiară 2028-2034 și având în vedere datele statistice actuale: peste 450 de UAT-uri au sub 1.500 de locuitori, iar 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori.
Informațiile prezentate reflectă evoluțiile recente în dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială din România, fără a exprima opinii suplimentare.


