Creșterea concediilor medicale în Europa: situația din România comparată cu alte țări
Statistici privind concediile medicale în Bulgaria, România și Spania
Anul trecut, aproximativ 965.000 de angajați bulgari au fost în concediu medical, dintr-un total de 3,3 milioane de persoane active în țară. Costul aferent acestora a ajuns la aproape 550 milioane euro în 2025, reprezentând circa 0,5% din PIB-ul Bulgariei. Angajații bulgari au beneficiat, în medie, de 32 de euro pe zi de concediu medical, în total fiind declarate 16,728 milioane zile lucrătoare.
În România, datele din 2024 arată peste 3,2 milioane de certificate de concediu medical eliberate pentru o perioadă totală de 7,3 milioane de zile. La un număr total de 5,5 milioane angajați, media lunară a certificatului de concediu medical a fost de aproximativ 270.000. Statisticile din 2025 nu au fost comunicate încă de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Date provizorii din Spania indică, pentru anul 2025, o incidență de 53,7 cazuri de concedii medicale la 1.000 de angajați, comparativ cu 51,1 în 2024. Sănătatea mintală a depășit cauzele ortopedice în topul motivelor absenteismului în această țară.
Context european și măsuri adoptate
În Franța și Austria, concediile medicale au atins, de asemenea, valori record, cu o creștere semnificativă față de 2019 și mediile ultimilor 30 de ani. Comunitatea autonomă Galicia din Spania a introdus un plan pentru întărirea controalelor și combaterea fraudelor.
În multe state europene, procedura de acordare a concediilor medicale este digitalizată și mai puțin birocratică decât în România. Spre exemplu, în Italia, certificatul este trimis electronic angajatorului și autorităților sociale, iar în Lituania certificatul este emis exclusiv în format electronic, fiind accesibil tuturor părților implicate.
Opinile profesioniștilor și problemele sistemului românesc
Medicul Sandra Alexiu punctează că numărul ridicat al concediilor medicale derivă, în mare parte, din efectele pandemiei și din schimbările de comportament social. „Se trage din pandemie… s-a schimbat profilul bolilor”, explică ea. Totodată, ea subliniază complexitatea diagnosticelor și necesitatea concediilor prelungite în cazul anumitor boli grave.
Vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, Rozalina Lăpădatu, adaugă că „nu a făcut nimeni în România o analiză serioasă a concediilor medicale, a cauzelor, a abuzurilor”. Ea subliniază importanța digitalizării sistemului pentru o monitorizare eficientă a situației.
Procedurile birocratice din România obliga angajatul să se prezinte fizic pentru eliberarea concediului medical și să obțină adeverințe suplimentare de la angajator, în timp ce alte țări permit consultații telefonice sau online și circulația electronică a documentelor.
Aspecte esențiale în dezbaterea publică
Dezbaterea privind reducerea concediilor medicale continuă pe fondul îmbătrânirii populației, deteriorării sănătății publice și a mecanismelor de compensare. Măsurile de strictețe crescute și controalele riguroase nu au condus însă la scăderea numărului de zile de concediu medical, susțin reprezentanții sistemului medical.
În toate țările analizate se caută echilibrul între protejarea angajaților bolnavi și limitarea abuzurilor, cu accent pe modernizarea și simplificarea proceselor administrative.
Acest articol face parte din proiectul Pulse, o inițiativă de cooperare jurnalistică internațională condusă de HotNews România, care oferă o perspectivă comparativă asupra fenomenului concediilor medicale în Europa.
